Prima   |  Media   |  Noutăţi | Judecarea cauzelor penale în procedură simplificată - constituțională
09.03
2017

Judecarea cauzelor penale în procedură simplificată - constituțională

4118 Accesări    

La 9 martie 2017, Curtea Constituţională a pronunţat hotărârea privind excepția de neconstituționalitate a articolului 3641 din Codul de procedură penală.

Circumstanţele cauzei 

La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a articolului 3641 din Codul de procedură penală, ridicată de Maxim Ciudin, parte în dosarul nr. 1-565/16, aflat pe rolul Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Autorul excepției de neconstituționalitate a pretins că articolul 3641 din Codul de procedură penală, care reglementează judecata pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, contravine articolelor 1 alin. (3), 4, 7, 15, 16, 20 şi 54 din Constituţie.

Sesizarea a fost examinată de către Curtea Constituţională, în următoarea componenţă:

Dl Alexandru TĂNASE, preşedinte,

Dl Aurel BĂIEŞU,

Dl Igor DOLEA,

Dl Tudor PANȚÎRU,

Dl Victor POPA,

Dl Veaceslav ZAPOROJAN,  judecători.

Concluziile Curţii

Audiind argumentele părţilor și examinând materialele dosarului, Curtea a reținut că art.20 din Constituţie  garantează oricărei persoane dreptul  la satisfacţie  efectivă  din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi  interesele sale legitime. Totodată, în temeiul art.115 alin.(4) din Constituţie, procedura de judecată este stabilită prin lege organică

Curtea a constatat că, potrivit articolului 3641 din Codul de procedură penală, instanța poate dispune judecarea cauzelor penale pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală în cazul în care inculpatul declară, personal prin înscris autentic, că recunoaşte săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu.

În același timp instanţa de judecată, este obligată să examineze dosarul în baza acestei proceduri doar dacă: 1) din probele administrate rezultă că faptele inculpatului sunt stabilite şi 2) sunt suficiente date cu privire la persoana sa pentru a permite stabilirea unei pedepse.

Astfel, având în vedere efectele procedurii de judecată simplificate, Curtea a reținut că instanța poate respinge, în baza unor criterii obiective și rezonabile, cererea formulată de inculpat, întrucât, indiferent de recunoașterea învinuirii, ceea ce prevalează este existența unui proces echitabil, despre care nu se poate vorbi în măsura în care se neagă principiul aflării adevărului.

Prin urmare, nu simpla recunoaștere a învinuirii este determinantă pentru a se da eficiență unui proces echitabil desfășurat în limitele legalității și imparțialității, aceasta constituind doar o condiție procedurală, ci stabilirea vinovăției inculpatului cu privire la faptele reținute în sarcina sa.

Curtea a menționat că examinarea cauzei penale în procedură simplificată este un instrument care oferă importantul avantaj al soluționării cu celeritate a cauzelor penale, atunci când inculpatul recunoaște în totalitate săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu, iar instanța dispune de suficiente probe care ar permite stabilirea vinovăției.

În jurisprudența sa, Curtea Europeană a statuat că atunci când o acuzație penală împotriva inculpatului este stabilită printr-o formă prescurtată de examinare judiciară, aceasta duce, în esență, la renunțarea la o serie de drepturi procedurale. Acest lucru nu poate fi o problemă în sine, deoarece nici litera, nici spiritul articolului 6 din Convenţie nu împiedică o persoană să renunțe la aceste garanții din propria sa voință. Totuși,  renunțarea la anumite drepturi procedurale trebuie întotdeauna, pentru a fi considerată eficientă în sensul Convenției, stabilită în mod neechivoc și însoțită de garanții minime, proporționale cu importanța acesteia și nu trebuie să contravină vreunui interes public important.

Curtea a reținut faptul că deși cauzele penale pot fi examinate și în procedură simplificată, aceasta nu exclude asigurarea unor garanții părții vătămate, una dintre acestea fiind recuperarea prejudiciilor cauzate prin infracţiunea săvârşită.

Astfel, prevederile contestate stabilesc în mod expres că, în caz de admitere a cererii, judecătorul explică persoanei vătămate dreptul de a deveni parte civilă iar în cazul în care instanţa de judecată lasă acţiunea civilă fără soluţionare în procesul penal, aceasta nu împiedică partea civilă să iniţieze acţiunea civilă în ordinea procedurii civile.

De asemenea, partea vătămată/civilă pot declara apel atunci când nu sunt de acord cu sentinţa adoptată de prima instanţă în urma judecării în procedură simplificată.

Cu referire la alegațiile autorului potrivit căruia la aplicarea art. 364/1 din Codul de procedură penală pedeapsa este redusă, Curtea a menționat că în temeiul art.72 alin.(3) lit.n) din Constituţie, Parlamentul are competenţa exclusivă de a reglementa prin lege organică infracţiunile, pedepsele şi regimul executării acestora.

De asemenea, în partea criticii referitoare la încălcarea prevederilor art. 16 din Constituție, în jurisprudența sa, Curtea a reținut că principiul egalității în drepturi presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite.

Prin urmare, Curtea a reţinut că prin stabilirea unor reguli speciale de procedură și prin aplicarea acestora în cazul recunoașterii săvârşirii faptelor indicate în rechizitoriu de către inculpatul care solicită ca judecata să se desfășoare în procedura simplificată, nu se aduce atingere esenței dreptului de acces liber la justiție a părții vătămate, fiind în conformitate cu prevederile articolului 20 combinat cu articolele 16 şi 54 din Constituție.

Hotărârea Curţii

Pornind de la argumentele invocate mai sus, Curtea Constituţională a respins excepţia de neconstituţionalitate și a recunoscut constituțional articolul 3641 din Codul de procedură penală nr. 122-XV din 12 martie 2003

Hotărârea Curţii Constituţionale este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

 
Arrow Prev

              

Arrow Next
Tel.: +373 22 25-37-08
Fax.: +373 22 25-37-44
Total vizitatori: 2223675  //   Vizitatori ieri: 2134  //   azi: 971  //   Online: 104


Acces rapid