Prima   |  Media   |  Noutăţi | CCM a verificat constituționalitatea prevederilor privind accesul la secretul de stat
14.12
2017

CCM a verificat constituționalitatea prevederilor privind accesul la secretul de stat

3140 Accesări    

La 14 decembrie 2017, Curtea Constituţională a pronunțat hotărârea privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din Legea nr. 245-XVI din 27 noiembrie 2008 cu privire la secretul de stat, din Legea nr. 320 din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea Poliţiei şi statutul poliţistului și din Regulamentul cu privire la asigurarea regimului secret în cadrul autorităţilor publice şi al altor persoane juridice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1176 din 22 decembrie 2010 (sesizarea nr. 98g/2017).

 

Circumstanţele cauzei 

La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate ridicată de către avocatul Igor Hlopețchi în dosarul 3-485/17, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Centru, privind controlul constituționalității unor prevederi care vizează procedura de încetare a raporturilor de serviciu în legătură cu refuzul de acordare a dreptului de acces la secretul de stat.

Autorul excepției a pretins că prevederile contestate sunt contrare articolelor 4, 6, 8, 15, 16, 20, 21, 23, 26, 28, 34, 39 alin. (2), 43 și 54 din Constituţie.

Sesizarea a fost examinată de către Curtea Constituţională, în următoarea componenţă:

Dl Tudor PANȚÎRU, preşedinte, 

Dl Aurel BĂIEŞU,

Dl Igor DOLEA,

Dna Victoria IFTODI,

Dl Victor POPA,

Dl Veaceslav ZAPOROJAN, judecători 

 

Concluziile Curţii

Audiind argumentele părților și examinând materialele dosarului, Curtea a reținut că, potrivit articolului 43 din Constituție, orice persoană are dreptul la muncă și la libera alegere a muncii.

În jurisprudența sa, Curtea a menționat că dreptul la muncă trebuie exercitat în condițiile legii, iar nerespectarea prevederilor legale are drept consecință imposibilitatea desfășurării unui gen de activitate sau a ocupării unor anumite funcții.

În speță, Curtea a constatat că, în conformitate cu dispozițiile articolului 26 alin. (5) din Legea cu privire la secretul de stat, nu se admite numirea sau angajarea persoanei într-o funcție care implică lucrul cu informații atribuite la secretul de stat sau accesul la secretul de stat, fără a avea concluzia Serviciului de Informații și Securitate, unicul organ specializat în domeniul asigurării securității de stat.

Totodată, articolul 27 alin. (5) din aceeași lege stabilește că în cazul în care persoanei nu i se acordă dreptul de acces la secretul de stat, aceasta urmează să fie transferată la un alt loc de muncă sau la o altă funcţie, care nu are nici o legătură cu informaţiile atribuite la secret de stat, iar în cazul imposibilităţii transferului, urmează a fi concediată.

Curtea a constatat că articolul 25 alin. (1) din Legea cu privire la secretul de stat prevede în mod exhaustiv cazurile în care Serviciul de Informaţii şi Securitate poate refuza persoanei acordarea dreptului de acces la secretul de stat.

Curtea a reținut că restrângerea dreptului de a accede într-o funcție, în urma refuzului Serviciului de Informații și Securitate de a acorda dreptul de acces la secret de stat, este aplicată pentru salvgardarea „altui drept", în particular, protejarea siguranței naționale. Prin urmare, această finalitate corespunde scopului legitim, la care face referire cel de-al doilea alineat al articolului 54 din Constituție.

Curtea a observat că textul „prezintă pericol pentru securitatea Republicii Moldova" se conține în mai multe acte legislative și este definit în art. 1 din Legea securității statului nr. 618-XIII din 31 octombrie 1995.

În contextul special al măsurilor legate de siguranța naţională, însăși Curtea Europeană a menționat că cerinţa de previzibilitate nu ar putea fi aceeaşi ca în multe alte domenii, deoarece noţiunea de „siguranţă naţională" nu poate face obiectul unei definiţii exhaustive, putând avea un sens larg, cu o mare marjă de apreciere, lăsată la dispoziţia executivului. Totuşi, aceasta nu poate depăşi limitele sensului propriu al termenului.

Curtea a menționat că prevederile Constituţiei nu interzic încetarea raporturilor de muncă, cu condiţia ca aceasta să fie însoţită de garanţii, respectându-se principiul proporționalității. Această măsură, prin ea însăși, nu contravine dreptului la muncă, datorită naturii şi specificului său, din moment ce legiuitorul o consideră necesară, conducându-se de anumite raționamente.

Astfel, Curtea a subliniat că eliberarea persoanei din funcție, în cazul refuzului SIS de a acorda dreptul de acces la secretul de stat, în baza temeiurilor prevăzute lege, operează doar în situaţia în care este imposibilă transferarea la un alt loc muncă sau la o altă funcție.

La fel, Curtea a menționat că, potrivit articolului 25 alin. (2) din Legea cu privire la secretul de stat, decizia privind refuzul de a acorda dreptul de acces la secretul de stat, adoptat de către conducătorul autorității publice, poate fi atacată în organul ierarhic superior sau în instanţa de judecată.

Curtea a subliniat că, deși aprecierea riscului privind accesul la secretul de stat aparține Serviciului de Informații și Securitate, totuși, instanța de judecată urmează să dispună de o competență deplină pentru stabilirea și examinarea motivelor de fond care au stat la baza refuzului. Competența instanței trebuie să includă posibilitatea de a respinge argumentele autorităților referitoare la prezența în acțiunile persoanei a unui pericol pentru securitatea statului, atunci când consideră că aceste aprecieri sunt arbitrare sau nefondate. Această opinie este împărtășită și de Curtea Europeană în jurisprudența sa (a se vedea cauza Miryana Petrova v. Bulgaria).

Ținând cont de cele enunțate, Curtea a reţinut că dispoziţiile legale criticate nu aduc atingere prevederilor articolului 43 combinat cu articolele 23 și 54 din Constituţie. Or, stabilirea unor criterii pentru exercitarea anumitor activități nu poate fi privită a priori ca o încălcare a dreptului constituțional la muncă.


Hotărârea Curţii 

Pornind de la argumentele invocate mai sus, Curtea Constituţională a respins excepția de neconstituționalitate și a recunoscut constituționale:

- articolele 25 alineatul (1) litera c), 26 alineatul (4) și 27 alineatul (5) din Legea nr. 245-XVI din 27 noiembrie 2008 cu privire la secretul de stat;

- articolul 47 alineatul (1) litera s) din Legea nr. 320 din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea Poliţiei şi statutul poliţistului [abrogat prin Legea nr. 94 din 2 iunie 2017 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative];

- punctul 109 din Regulamentul cu privire la asigurarea regimului secret în cadrul autorităţilor publice şi al altor persoane juridice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1176 din 22 decembrie 2010.

Hotărârea Curţii Constituţionale este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Acest comunicat este disponibil și în limba engleză.

 
Arrow Prev

              

Arrow Next
Tel.: +373 22 25-37-08
Fax.: +373 22 25-37-46
Total vizitatori: 3878486  //   Vizitatori ieri: 2720  //   azi: 2  //   Online: 2


Acces rapid