Hotărârea nr. 4 din 09.03.2019

Hotărârea nr. 4 din 9 .03.2019 cu privire la confirmarea rezultatelor alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019 și la validarea mandatelor deputaților aleși (Sesizarea nr. 48e/2019)


Subiectul sesizării: Comisia Electorală Centrală
Tipul hotărârii: confirmarea rezultatelor alegerilor pentru Parlamentul Republicii Moldova
Prevedere: confirmarea rezultatelor alegerilor


Hotărârea Curții Constituționale:
1. h_4_2019_48e_2019_rou.pdf
2. anexa 1.pdf
3. anexa 2.pdf
4. anexa 3.pdf
5. anexa 4.pdf
6. h_4_2019_48e_2019_rus.pdf
7. Anexa 1 rus.pdf
8. Anexa 2 rus.pdf
9. Anexa 3 rus.pdf
10. Anexa 4 rus.pdf


Sesizare:


HOTĂRÂRE
cu privire la confirmarea rezultatelor alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019 și la validarea mandatelor deputaților aleși
(Sesizarea nr. 48e/2019)

CHIŞINĂU
9 martie 2019

În numele Republicii Moldova,
Curtea Constituțională, judecând în componența:
dlui Mihai POALELUNGI, președinte,
dnei Raisa APOLSCHII,
dlui Aurel BĂIEŞU,
dlui Corneliu GURIN,
dlui Artur REȘETNICOV,
dlui Veaceslav ZAPOROJAN, judecători,
cu participarea dlui Marcel Lupu, grefier,

Având în vedere sesizarea depusă pe 4 martie 2019
şi înregistrată pe aceeași dată,
Examinând sesizarea menționată în ședință plenară publică,
Având în vedere actele şi lucrările dosarului,
Deliberând în camera de consiliu,
Pronunță următoarea hotărâre:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea Comisiei Electorale Centrale referitoare la confirmarea rezultatelor alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019 şi validarea mandatelor deputaților aleși, depusă la Curtea Constituțională pe 4 martie 2019, în baza articolelor 62, 69 alin. (1) şi 135 alin. (1) lit. e) din Constituție, 65 alin. (4) și 100 alin. (1) din Codul electoral, 4 alin. (1) lit. e) din Legea cu privire la Curtea Constituțională, 4 alin. (1) lit. e) şi 38 alin. (3) din Codul jurisdicției constituționale.

2. De asemenea, Comisia Electorală Centrală i-a trimis Curții Constituționale contestația dlui Iurie Urzică, candidat electoral în circumscripția uninominală nr. 4, care a solicitat renumărarea voturilor în toate birourile electorale ale secțiilor de votare din această circumscripție.

3. Pe 9 martie 2019, Blocul electoral „ACUM Platforma DA și PAS" a depus la Curtea Constituțională o cerere prin care a solicitat anularea rezultatelor alegerilor în circumscripțiile uninominale nr. 4 (or. Râșcani), nr. 17 (or. Nisporeni), nr. 18 (mun. Orhei), nr. 47 (orașele Camenca, Râbnița, Dubăsari și Grigoriopol) și nr. 48 (or. Slobozia, municipiile Tiraspol și Bender). Prin această cerere, Blocul electoral „ACUM Platforma DA și PAS" a criticat și modul de repartizare a mandatelor pe circumscripția națională.

4. În ședința publică a Curții, sesizarea a fost susținută de către dna Alina Russu, președintele Comisiei Electorale Centrale. De asemenea, au participat dl Ion Groza, candidat independent, și reprezentanții concurenților electorali: Maxim Lebedinschi - Partidul Socialiştilor din Republica Moldova; Sergiu Litvinenco - Blocul electoral „ACUM Platforma DA și PAS"; Serghei Sîrbu - Partidul Democrat din Moldova și Vladimir Fiodorov - Partidul politic „Șor".

5. Reprezentantul Partidului Democrat din Moldova, dl Serghei Sîrbu, i-a solicitat Curții ca, în eventualitatea confirmării rezultatelor alegerilor, să aibă în vedere doar legislaturile care s-au succedat după declararea independenței Republicii Moldova. Potrivit acestuia, ar trebui confirmate rezultatele alegerilor Parlamentului de legislatura a X-a și nu de legislatura a a XXI-a.

ÎN FAPT

6. Pe 1 decembrie 2018 a expirat mandatul Parlamentului ales pe 30 noiembrie 2014. Astfel, în conformitate cu articolul 83 alin. (2) din Codul electoral, Parlamentul Republicii Moldova a stabilit, prin Hotărârea nr. 197 din 27 iulie 2018, data desfășurării alegerilor parlamentare (i.e. 24 februarie 2019).

7. Deși în Hotărârea Parlamentului nr. 197 din 27 iulie 2018 cu privire la stabilirea datei alegerilor parlamentare s-a menționat că a expirat mandatul Parlamentului de legislatura a XX-a, Curtea reține argumentele reprezentantului Partidului Democrat din Moldova, potrivit cărora de la alegerea primului Parlament al statului Republica Moldova, care a funcționat în perioada anilor 1990-1994, și până la expirarea mandatului ultimului Parlament, care a fost ales pe 30 noiembrie 2014, în Republica Moldova au succedat doar nouă legislaturi. Astfel, Curtea va avea în vedere doar legislaturile statului suveran și independent Republica Moldova.

8. Pe 24 februarie 2019, în Republica Moldova au avut loc alegerile parlamentare în baza unui sistem de vot mixt (proporțional şi majoritar), într-o circumscripție națională și în 51 de circumscripții uninominale.

LEGISLAŢIA PERTINENTĂ

9. Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele:

Articolul 2
Suveranitatea şi puterea de stat

„(1) Suveranitatea națională aparține poporului Republicii Moldova, care o exercită în mod direct şi prin organele sale reprezentative, în formele stabilite de Constituţie.

[...]."

Articolul 38
Dreptul de vot şi dreptul de a fi ales

„(1) Voinţa poporului constituie baza puterii de stat. Această voinţă se exprimă prin alegeri libere, care au loc în mod periodic prin sufragiu universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.

(2) Cetăţenii Republicii Moldova au drept de vot de la vârsta de 18 ani, împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv, excepţie făcând cei puşi sub interdicţie în modul stabilit de lege.

(3) Dreptul de a fi aleşi le este garantat cetăţenilor Republicii Moldova cu drept de vot, în condiţiile legii."

Articolul 60
Parlamentul, organ reprezentativ suprem şi legislativ

„(1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova şi unica autoritate legislativă a statului.

(2) Parlamentul este compus din 101 deputați."

Articolul 61
Alegerea Parlamentului

„(1) Parlamentul este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.

(2) Modul de organizare şi de desfăşurare a alegerilor este stabilit prin lege organică.

(3) Alegerile deputaţilor în Parlament se desfăşoară în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului precedent."

Articolul 62
Validarea mandatului de deputat

„Curtea constituțională, la propunerea Comisiei Electorale Centrale, hotărăște validarea mandatului de deputat sau nevalidarea lui în cazul încălcării legislației electorale."

Articolul 69
Mandatul deputaților

„(1) Deputații intră în exercițiul mandatului sub condiția validării.

[...]."

Articolul 135
Atribuțiile [Curţii Constituţionale]

„(1) Curtea Constituțională:

[...]

e) confirmă rezultatele alegerii Parlamentului şi a Președintelui Republicii Moldova;

[...]."

10. Prevederile relevante ale Codului electoral, adoptat prin Legea nr. 1381 din 21 noiembrie 1997, sunt următoarele:

Articolul 65
Totalizarea rezultatelor alegerilor de către Comisia Electorală Centrală

„(1) În cazul efectuării alegerilor parlamentare, prezidențiale, locale generale şi a referendumului republican, în baza actelor prezentate de către consiliile electorale de circumscripție, Comisia Electorală Centrală întocmește, în termen de 5 zile, un proces-verbal care conţine:

a) numărul de alegători incluşi în listele electorale;

b) numărul de alegători incluşi în listele suplimentare;

c) numărul de alegători care au primit buletine de vot;

d) numărul de alegători care au participat la votare;

e) cifra ce reflectă diferenţa dintre numărul buletinelor de vot primite de alegători şi numărul alegătorilor care au participat la votare;

f) numărul buletinelor de vot declarate nevalabile;

g) numărul de voturi valabil exprimate pentru fiecare concurent electoral (pentru fiecare opţiune privind întrebările supuse referendumului republican);

h) numărul total de voturi valabil exprimate;

i) numărul buletinelor de vot tipărite.

(2) În cazul alegerilor parlamentare în circumscripţia naţională, al alegerilor prezidenţiale şi referendumurilor republicane, Comisia Electorală Centrală consemnează rezultatele totalizării voturilor pe ţară în ansamblu într-un proces-verbal, care este semnat de membrii Comisiei, şi întocmeşte un raport cu privire la rezultatele alegerilor. În cazul alegerilor parlamentare în circumscripţii uninominale, Comisia Electorală Centrală consemnează rezultatele totalizării voturilor pe fiecare circumscripţie uninominală în baza proceselor-verbale de totalizare ale consiliilor electorale de circumscripţie respective. Copiile proceselor-verbale cu privire la totalizarea rezultatelor alegerilor se înmânează reprezentanţilor concurenţilor electorali şi observatorilor, la solicitarea acestora.

(3) În cazul dezacordului cu rezultatele preliminare ale votării, până la confirmarea rezultatelor de către instanţele abilitate, concurenţii electorali pot solicita acestor instanţe să dispună renumărarea voturilor. Renumărarea poate fi dispusă de instanţa abilitată cu confirmarea rezultatelor alegerilor pentru motive întemeiate ce afectează rezultatele votării şi distribuirea mandatelor şi va avea loc în cel mult 7 zile calendaristice de la data adoptării hotărârii privind renumărarea voturilor. Renumărarea se efectuează de către aceleași organe electorale, substituindu-se organele electorale vinovate de fraudă, procedura generală a renumărării fiind aprobată prin hotărâre a Comisiei Electorale Centrale.

(4) Actele menţionate la alin.(2) vor fi prezentate Curţii Constituţionale, în cazul alegerilor Parlamentului şi pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova, pentru confirmarea rezultatelor alegerilor şi validarea mandatelor deputaţilor şi a mandatului de Preşedinte al Republicii Moldova."

Articolul 95
Stabilirea pragului de reprezentare pentru alegerile în circumscripţia naţională

„(1) După primirea, din toate circumscripţiile electorale, a proceselor-verbale ale consiliilor electorale de circumscripţie în care sunt indicate rezultatele numărării voturilor, Comisia Electorală Centrală totalizează numărul de voturi valabil exprimate, obţinut de fiecare partid, de altă organizaţie social-politică, de fiecare bloc electoral, pentru a stabili dacă aceştia au atins pragul minim de reprezentare.

(2) Pragul minim de reprezentare îl constituie următoarele proporţii din voturile valabil exprimate în ansamblu pe ţară:

a) pentru un partid, o organizaţie social-politică - 6 la sută;

b) pentru un bloc electoral - 8 la sută.

(3) Partidele, alte organizaţii social-politice, blocurile electorale care au întrunit un număr mai mic de voturi decât cel specificat la alin.(2) se exclud, prin hotărâre a Comisiei Electorale Centrale, din procesul de atribuire a mandatelor."

Articolul 96
Numărarea mandatelor obţinute de concurentul electoral în circumscripţia naţională

„(1) Mandatele de deputat în Parlament se distribuie numai concurenţilor electorali care au obţinut minimul necesar de voturi pentru trecerea pragului de reprezentare stabilit la art.95.

(2) Numărul total de voturi valabil exprimate în alegerile parlamentare respective se împarte la numărul de mandate de deputat pentru circumscripţia naţională, obținându-se astfel coeficientul electoral respectiv.

(3) Numărul de voturi valabil exprimate obţinut de fiecare partid, de altă organizaţie social-politică sau de fiecare bloc electoral care a trecut pragul de reprezentare stabilit la art.95 se împarte la coeficientul electoral, obţinându-se astfel numărul de mandate de deputat ce revine fiecărui concurent electoral. Numerele după fracţie mai mari de 5 se rotunjesc în partea crescândă, iar cele de 5 şi mai mici se rotunjesc în partea descrescândă.

(4) Numărul mandatelor de deputat rămase nedistribuite se repartizează succesiv, câte unul fiecărui partid, altei organizaţii social-politice, fiecărui bloc electoral, începând cu concurentul electoral care a obţinut cel mai mare număr de mandate, în ordine descrescândă."

Articolul 98
Atribuirea mandatelor obținute în circumscripția națională

„(1) Mandatele se atribuie candidaţilor din listele concurenţilor electorali de către Comisia Electorală Centrală în ordinea înregistrării lor în liste.

(2) Candidaţii incluşi în listele concurenţilor electorali care au trecut pragul de reprezentare stabilit la art. 95, dar nu au fost aleşi sunt declaraţi supleanţi. Candidatul supleant este declarat ales de către Curtea Constituţională, la solicitarea Comisiei Electorale Centrale, dacă, din anumite motive, un mandat de deputat aparținând partidului, altei organizaţii social-politice sau blocului electoral pe care îl reprezintă devine vacant. Candidatul supleant poate refuza mandatul de deputat, depunând o declaraţie în scris la Comisia Electorală Centrală.

(3) Dacă un partid, o altă organizaţie social-politică sau un bloc electoral obţine un număr de mandate mai mare decât numărul candidaţilor incluşi în listă, acestui partid, acestei organizaţii social-politice sau acestui bloc electoral i se distribuie numărul de mandate egal cu numărul de candidaţi din listă.

(4) Mandatele de deputat rămase se redistribuie celorlalte partide, organizaţii social-politice sau blocuri electorale în modul stabilit la art.96 alin.(4). La fel se va proceda în caz de vacanţă ulterioară a mandatelor, dacă concurentul electoral nu are candidați supleanţi."

Articolul 99
Atribuirea mandatelor obținute în circumscripția uninominală

„(1) După primirea din toate secţiile de votare dintr-o circumscripţie uninominală a proceselor-verbale ale birourilor electorale ale secţiilor de votare, în care sunt indicate rezultatele numărării voturilor, consiliul electoral de circumscripţie totalizează numărul de voturi valabil exprimate, obţinut de fiecare candidat, pentru a stabili cine a fost ales.

(2) Comisia Electorală Centrală atribuie mandatele candidaţilor aleşi în circumscripţii uninominale.

(3) Dacă candidatul ales în circumscripția uninominală a fost ales şi pe lista de partid în circumscripția naţională, se consideră că a fost ales doar în circumscripţia uninominală şi nu va fi luat în calcul la atribuirea mandatelor în baza listei de partid."

Articolul 100
Confirmarea rezultatelor alegerilor şi validarea mandatelor de către Curtea Constituțională

„(1) Comisia Electorală Centrală, în termen de 24 de ore după totalizarea rezultatelor alegerilor, prezintă Curţii Constituţionale actele menţionate la art. 65 şi listele deputaţilor aleşi.

(2) În termen de 5 zile după primirea actelor de la Comisia Electorală Centrală, dar nu mai devreme de soluţionarea definitivă de către instanţele de judecată a contestaţiilor depuse conform procedurilor stabilite de legislaţie, Curtea Constituţională confirmă sau infirmă, printr-un aviz, legalitatea alegerilor. Concomitent, Curtea Constituţională validează mandatele deputaţilor aleşi şi confirmă listele candidaţilor supleanţi.

(3) Curtea Constituţională infirmă rezultatele alegerilor şi în cazul în care, după desfăşurarea alegerilor parţiale, nu a fost ales numărul de cel puţin 2/3 de mandate de deputat."

Articolul 101
Atestarea rezultatelor alegerilor de către Comisia Electorală Centrală

„(1) Procesul-verbal cu privire la rezultatele alegerilor, însoţit de avizul Curţii Constituţionale prin care se confirmă legalitatea alegerilor, şi hotărârea privind validarea a cel puţin 2/3 din numărul de mandate de deputat se transmit de Curtea Constituţională Parlamentului în termen de 2 zile de la adoptare. Copiile actelor menţionate şi listele candidaţilor supleanţi confirmate se transmit şi Comisiei Electorale Centrale.

(2) În cazul în care Curtea Constituţională confirmă legalitatea alegerilor în cel puţin 2/3 din circumscripţiile uninominale, Comisia Electorală Centrală eliberează legitimaţii deputaţilor aleşi.

(3) Comisia Electorală Centrală dispune publicarea rezultatelor finale ale alegerilor în termen de 24 de ore de la primirea actelor de la Curtea Constituţională."

Articolul 102
Alegeri nule

„Dacă Curtea Constituţională stabileşte că, în procesul electoral, în ziua alegerilor şi/sau la numărarea voturilor, au fost comise încălcări ale prezentului cod care au influenţat rezultatele votării şi atribuirea mandatelor, alegerile în circumscripţiile respective sunt declarate nule."

Articolul 104
Votarea repetată

„(1) Dacă alegerile au fost declarate nule, Comisia Electorală Centrală organizează, în termen de 2 săptămâni, alegeri repetate în circumscripțiile respective.

(2) Alegerile repetate se organizează în baza aceloraşi liste electorale, cu aceleaşi organe electorale şi cu participarea aceloraşi candidaţi.

(3) Concurenţii electorali vinovaţi de încălcări ale prevederilor prezentului cod se sancţionează sau se exclud din buletinele de vot în baza unei hotărâri judecătoreşti definitive, iar consiliile şi birourile electorale care au comis asemenea încălcări se înlocuiesc."

Articolul 156
Restricţiile privind desfășurarea referendumului republican

„[...]

(2) Referendumul republican nu poate avea loc, de asemenea, cu 60 de zile înainte şi cu 60 de zile după ziua desfășurării alegerilor parlamentare, prezidențiale şi locale generale, decât dacă se desfășoară în aceeași zi. În aceeași zi nu pot avea loc două referendumuri republicane."

11. Prevederile relevante ale Legii nr. 317 din 13 decembrie 1994 cu privire la Curtea Constituțională sunt următoarele:

Articolul 4
Atribuțiile

„(1) Curtea Constituțională:

[...]

e) confirmă rezultatele alegerii Parlamentului şi [...] validează mandatele deputaților

[...]."

ÎN DREPT

12. Din conținutul sesizării, Curtea observă că aceasta vizează confirmarea rezultatelor alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019 şi validarea mandatelor deputaților aleși.

A. Competența Curții Constituționale

13. Potrivit articolelor 135 alin. (1) lit. e) din Constituție, 4 alin. (1) lit. e) din Legea cu privire la Curtea Constituțională, 4 alin. (1) lit. e) şi 38 alin. (3) din Codul jurisdicției constituționale, confirmarea rezultatelor alegerilor parlamentare și validarea mandatelor deputaților aleși ține de competența Curții Constituționale.

14. Curtea reține că, potrivit articolului 65 alin. (2) din Codul electoral, în cazul alegerilor parlamentare pentru circumscripția națională, Comisia Electorală Centrală consemnează rezultatele votului pe ţară într-un proces-verbal care este semnat de membrii Comisiei şi elaborează, în acest sens, un raport. În cazul alegerilor parlamentare desfășurate în circumscripțiile uninominale, Comisia Electorală Centrală consemnează rezultatele votului pentru fiecare circumscripție uninominală în baza proceselor-verbale de totalizare ale consiliilor electorale de circumscripție respective.

15. În baza articolelor 65 alin. (4) și 100 alin. (1) din Cod, Comisia Electorală Centrală îi prezintă Curţii Constituţionale, în termen de 24 de ore de la totalizarea rezultatelor alegerilor, actele menționate şi listele deputaților aleși, în vederea confirmării rezultatelor alegerilor şi a validării mandatelor deputaților aleși.

16. În continuare, articolul 100 alin. (2) din Codul electoral stabilește că în termen de 5 zile după primirea actelor de la Comisia Electorală Centrală, dar nu mai devreme de soluționarea definitivă de către instanţele de judecată a contestațiilor depuse conform procedurilor stabilite de legislaţie, Curtea Constituțională confirmă sau infirmă legalitatea alegerilor. În mod concomitent, Curtea Constituțională validează mandatele deputaților aleşi şi confirmă listele candidaților supleanți.

17. De asemenea, potrivit articolului 65 alin. (3) din Codul electoral, în cazul în care nu sunt de acord cu rezultatele preliminare ale votării, până la confirmarea rezultatelor de către instanțele abilitate, concurenții electorali le pot solicita acestor instanțe să dispună renumărarea voturilor. Renumărarea poate fi dispusă de către instanța abilitată cu confirmarea rezultatelor alegerilor (în acest caz Curtea Constituțională) din motive întemeiate care influențează rezultatele votării şi distribuirea mandatelor. Renumărarea va avea loc în cel mult 7 zile calendaristice de la data adoptării hotărârii privind renumărarea voturilor. Renumărarea se efectuează de către aceleași organe electorale, substituindu-se organele electorale vinovate de fraudă, procedura generală a renumărării fiind aprobată prin hotărâre a Comisiei Electorale Centrale.

18. Curtea menționează că hotărârile judecătorești definitive cu privire la constatarea legalității actelor și a acțiunilor/inacțiunilor organelor electorale sau a acțiunilor concurenților electorali dispun de autoritate de lucru judecat. Astfel, Curtea nu poate decât să manifeste deferență față de considerentele acestor hotărâri judecătorești. Ea nu este competentă să se pronunțe în privința pertinenței și concludenței probelor administrate în procesele judiciare care au avut ca obiect examinarea legalității actelor și a acțiunilor organelor electorale sau a acțiunilor concurenților electorali.

19. Articolul 135 alin. (1) lit. e) din Constituție și articolul 102 din Codul electoral îi conferă Curții Constituționale competența anulării alegerilor într-o anumită circumscripție doar în cazurile în care în procesul electoral, în ziua alegerilor şi/sau la numărarea voturilor au fost comise încălcări care au influențat rezultatele votării şi atribuirea mandatelor. Sub acest aspect, Curtea a menționat, în jurisprudența sa, că în timpul unei campanii electorale pot avea loc anumite încălcări, dar valabilitatea alegerilor depinde de amploarea neregulilor, constatate de către autoritățile statului. În acest context, Curtea a reținut că: (1) anularea alegerilor poate să intervină numai în cazul în care votarea şi constatarea rezultatelor au avut loc prin fraudă; (2) nu orice fraudă din procesul electoral este echivalentă cu fraudarea alegerilor, ci numai frauda care este de natură să influențeze rezultatele alegerilor; (3) cererea de anulare a alegerilor trebuie motivată şi însoţită de dovezile pe care se bazează (HCC nr. 29 din 9 decembrie 2014, §§ 72-73). Sub acest aspect, și Curtea Europeană a Drepturilor Omului a menționat într-un caz relevant că, pentru a anula rezultatele alegerilor într-o circumscripție electorală, Curtea Constituțională trebuie să stabilească dacă presupusele încălcări au existat în realitate și, în eventualitatea unui răspuns afirmativ, dacă acestea au fost suficient de grave pentru a influența rezultatele alegerilor în măsura în care să facă imposibilă stabilirea opiniei electoratului în această circumscripție (Kerimli și Alibeyli v. Azerbaidjan, 10 ianuarie 2012, § 38).

20. Astfel, Curtea constată că, în conformitate cu prevederile constituționale şi legale menționate, ea este competentă să examineze respectarea procedurii de organizare şi de desfășurare a alegerilor din data de 24 februarie 2019, să confirme sau să infirme rezultatele acestora atât în circumscripția națională, cât și în circumscripțiile uninominale, precum și să valideze mandatele deputaților aleși. De asemenea, Curtea are competența să dispună renumărarea voturilor într-o anumită circumscripție, dacă constată că există motive întemeiate care influențează rezultatele votării şi distribuirea mandatelor.

21. Prin urmare, având în vedere materialele prezentate de către Comisia Electorală Centrală, hotărârile definitive ale instanțelor judecătorești și cererile depuse la Curtea Constituțională, Curtea va examina dacă alegerile parlamentare din 24 februarie 2019 s-au desfășurat în conformitate cu prevederile constituționale și va evalua dacă încălcările invocate au influențat rezultatul final al acestora.

B. CONFIRMAREA LEGALITĂȚII ALEGERILOR PENTRU CIRCUMSCRIPȚIA NAȚIONALĂ ȘI VALIDAREA MANDATELOR DEPUTAȚILOR ALEȘI

1. Rezultatele prezentate de către Comisia Electorală Centrală

22. Prin Hotărârea nr. 2420 din 3 martie 2019, Comisia Electorală Centrală a aprobat raportul cu privire la rezultatele alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019. De asemenea, prin Hotărârea nr. 2414 din 3 martie 2019, Comisia Electorală Centrală a aprobat procesul-verbal cu privire la totalizarea rezultatelor alegerilor Parlamentului Republicii Moldova în circumscripția națională și în circumscripțiile uninominale din 24 februarie 2019.

23. Ca urmare a totalizării voturilor în circumscripția națională, Comisia Electorală Centrală a constatat că patru concurenți electorali au trecut de pragul electoral (i.e. 6% pentru partide, 8% pentru blocuri electorale): Partidul politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova"; Blocul electoral „ACUM Platforma DA și PAS"; Partidul Democrat din Moldova și Partidul politic „Șor".

24. Prin Hotărârea nr. 2416 din 3 martie 2019, Comisia Electorală Centrală a stabilit numărul de mandate repartizate partidelor politice care au trecut de pragul minim de reprezentare, în funcție de numărul voturilor obținute în circumscripția națională: Partidul politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova" - 18 mandate; Blocul electoral „ACUM Platforma DA și PAS" - 14 mandate; Partidul Democrat din Moldova - 13 mandate și Partidul politic „Șor" - 5 mandate.

25. În acest sens, Comisia Electorală Centrală i-a prezentat Curții Constituționale lista deputaților aleși în circumscripția națională, în vederea validării mandatelor acestora.

2. Pretinsele încălcări invocate de către concurenții electorali

26. Curtea menționează că niciun concurent electoral nu i-a solicitat să anuleze rezultatele alegerilor în circumscripția națională. Totuși, în ședința publică a Curții, reprezentantul Blocul electoral „ACUM Platforma DA și PAS" a invocat faptul că întreg procesul electoral ar fi fost viciat prin restricționarea dreptului cetățenilor Republicii Moldova de a vota cu pașaportul expirat sau cu buletinul de identitate în afara Republicii Moldova.

27. De asemenea, Blocul electoral „ACUM Platforma DA și PAS" a criticat modul de repartizare a mandatelor pe circumscripția națională. În motivarea acestei solicitări s-a menționat că, potrivit articolului 96 alin. (4) din Codul electoral, numărul mandatelor de deputat rămase nedistribuite se repartizează succesiv, câte unul fiecărui partid, altei organizaţii social-politice, fiecărui bloc electoral, începând cu concurentul electoral care a obţinut cel mai mare număr de mandate, în ordine descrescătoare. Blocul electoral „ACUM Platforma DA și PAS" a susținut că o astfel de metodă de repartizare a mandatelor nedistribuite este contrară principiului proporționalității. Sub acest aspect, Blocul electoral „ACUM Platforma DA și PAS" a propus o altă formulă de repartizare a mandatelor nedistribuite, formulă care i-ar acorda acestei formațiuni electorale un mandat în plus pe circumscripția națională.

3. Contestațiile soluționate de către organele electorale și de către instanțele de judecată

28. Curtea constată că, pe parcursul campaniei electorale şi în ziua alegerilor, concurenții electorali au sesizat Comisia Electorală Centrală, în special în privința următoarelor pretinse încălcări comise în cadrul alegerilor pentru circumscripția națională: utilizarea resurselor administrative în campania electorală, implicarea cetățenilor străini în acțiuni de agitație electorală, neindicarea în rapoartele financiare a cheltuielilor legate de materialele de agitație electorală și de publicitatea electorală, folosirea fondurilor financiare și a materialelor nedeclarate, acțiunile de corupere a alegătorilor, modalitatea de reflectare a campaniei electorale de către instituțiile media.

29. Comisia Electorală Centrală a emis, în total, 46 de hotărâri cu privire la contestațiile depuse în adresa sa, majoritatea având ca obiect anularea hotărârilor consiliilor electorale ale circumscripțiilor electorale uninominale.

30. Cu privire la obiecțiile referitoare la încălcările care pot influența rezultatul alegerilor în circumscripția națională, Comisia Electorală Centrală le-a recomandat fundațiilor, inclusiv celor care au ca fondatori persoane publice, să nu utilizeze denumirile și/sau elementele de identificare ale partidelor politice în activitățile desfășurate. Comisia Electorală Centrală l-a atenționat pe Președintele Republicii Moldova cu privire la caracterul inadmisibil al implicării în campania electorală. Aceasta i-a aplicat o sancțiune sub formă de avertisment Partidului politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova" pentru utilizarea resurselor administrative ale Președinției la alegerile parlamentare.

31. Pe adresa de e-mail a Comisiei Electorale Centrale au fost trimise aproximativ 40 de sesizări/contestații din partea cetățenilor Republicii Moldova aflați peste hotarele țării, care au contestat interdicția de a vota cu un pașaport expirat sau cu buletinul de identitate. În răspunsurile formulate de Comisie, acești cetățeni au fost informați despre posibilitatea de a depune contestații în fața instanței de judecată.

32. Astfel, cele mai multe contestații depuse în fața instanțelor de judecată, aproximativ 85, care au fost respinse, au fost formulate de către cetățenii care, în ziua votării, s-au prezentat la secțiile de votare deschise peste hotarele țării cu pașaportul expirat sau cu buletinul de identitate și nu au avut posibilitatea de a-și exercita dreptul la vot.

33. Având în vedere faptul că, potrivit articolului 72 alin. (3) din Codul electoral, contestațiile privind acțiunile şi hotărârile Comisiei Electorale Centrale se depun, fără respectarea procedurii prealabile, la Curtea de Apel Chișinău, această instanță a fost sesizată cu cereri de anulare a opt hotărâri ale Comisiei Electorale Centrale, dintre care șapte se referă la desfășurarea alegerilor pe circumscripția națională. Aceste hotărâri ale Comisiei Electorale Centrale au fost considerate legale de către Curtea de Apel Chișinău. Legalitatea acestora a fost confirmată și de către Curtea Supremă de Justiție, în cadrul examinării recursurilor.

4. Concluziile observatorilor

Misiunea Internațională de Observare a Alegerilor

34. Potrivit constatărilor și concluziilor preliminare ale Misiunii Internaționale de Observare a Alegerilor [observatorii Biroului OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului, cei ai Adunării Parlamentare a OSCE, cei ai Adunării Parlamentare a Consiliului Europei și cei ai Parlamentului European], alegerile parlamentare din 24 februarie au fost competitive, iar drepturile fundamentale au fost, în general, respectate.

35. Observatorii au menționat că, în general, cadrul legal oferă o bază adecvată pentru desfăşurarea alegerilor democratice. Modificările recente au ţinut cont parţial de recomandările anterioare înaintate de către BIDDO (Biroul OSCE pentru Instituţii Democratice şi Drepturile Omului) şi de către Comisia de la Veneţia.

36. Modificările substanţiale recent introduse în reglementările privind finanţarea partidelor şi campaniilor electorale au ţinut cont de unele din recomandările anterioare ale BIDDO, ale Comisiei de la Veneţia şi ale Grupului de state ale Consiliului Europei împotriva corupţiei (GRECO), după cum a sugerat-o şi Parlamentul European prin Rezoluţia sa din anul 2018. În acelaşi timp, rămân a fi neacoperite recomandări-cheie, în special cele de consolidare a supravegherii şi executării regulilor privind finanţarea partidelor şi campaniilor, precum şi consolidarea sancţiunilor. Comisia Electorală Centrală este responsabilă de monitorizarea finanţării partidelor şi campaniei. Potrivit Comisiei Electorale Centrale, resursele sale umane sunt prea limitate pentru a monitoriza eficient finanţarea campaniei.

37. Votarea a fost evaluată pozitiv, însă instituţiile electorale s-au confruntat cu dificultăţi în prelucrarea proceselor-verbale cu privire la rezultatele votării, din cauza introducerii noului sistem electoral şi a desfăşurării concomitente a referendumului.

38. Observatorii au menționat că peisajul mediatic este divers, adică unul în care televiziunea este principala sursă de informaţii politice, fiind urmată de media online. Mass-media, în sens juridic, are obligaţia de a mediatiza campania într-un mod corect, echilibrat şi imparţial. Constatările MIOA BIDDO de monitorizare media au arătat că unele canale naţionale TV nu s-au conformat acestor rigori. Toţi difuzorii monitorizaţi şi-au realizat obligaţia juridică de organizare a dezbaterilor, deși unii concurenţi au beneficiat de publicitate extinsă gratuită şi contra-plată, nu și-au manifestat dorința de a participa la dezbateri.

39. Ziua alegerilor s-a derulat fără incidente majore. S-a observat, pe scară largă, transportarea cu autobuze a alegătorilor din raioanele din stânga Nistrului, iar poliţia a iniţiat măsuri pentru a investiga dacă unii dintre aceştia nu ar fi fost plătiţi ca să voteze. Deschiderea şi votarea au fost evaluate, în general, pozitiv de către observatorii MIOA. Introducerea votului electoral mixt deopotrivă cu desfășurarea unui referendum în aceeaşi zi a provocat confuzii în rândul unor alegători şi membri de comisii.

Misiunea de monitorizare a alegerilor „Rețeaua Europeană a Organizațiilor de Monitorizare a Alegerilor" (ENEMO)

40. Alegerile parlamentare din 24 februarie au fost desfășurate în baza sistemului electoral mixt nou introdus. ENEMO a remarcat faptul că amendamentele legislative nu s-au bucurat de un consens larg și au fost puternic criticate de părțile interesate, pe plan intern și internațional.

41. Ședințele Comisiei Electorale Centrale au fost unele transparente. Hotărârile Comisiei Electorale Centrale au fost date publicității în timp util. În ziua alegerilor, Comisia Electorală Centrală a furnizat informații periodice cu privire la procesul și participarea la vot și, după închiderea secțiilor de votare, a publicat rezultatele preliminare.

42. Mai multe persoane au declarat observatorilor ENEMO despre o pretinsă folosire abuzivă a resurselor administrative, despre pretinse presiuni în privința angajaților de stat și acuzații de cumpărare a votului.

43. Observatorii ENEMO au raportat greșeli și ambiguități procedurale sporadice în timpul zilei alegerilor, în special din cauza ultimelor modificări și proceduri introduse, cum ar fi permiterea agitației electorale în ziua alegerilor, utilizarea camerelor de luat vederi și desfășurarea referendumului în aceeași zi cu alegerile.

44. ENEMO a observat existența unui transport în masă organizat al alegătorilor de pe malul stâng al râului Nistru. Acuzații de cumpărare a voturilor ar fi fost, de asemenea, raportate autorităților de către diferite părți interesate.

45. În pofida numărului mare de mijloace media, pluralitatea punctelor de vedere ar fi fost împiedicată de legăturile strânse ale mass-mediei cu politica. Consiliul Audiovizualului a sancționat un număr de instituții mass-media pentru părtinire în favoarea/dezavantajul anumitor concurenți. Cu toate acestea, mecanismul de monitorizare și de sancționare al Consiliului Audiovizualului nu a fost unul eficient și nu a reușit să le garanteze alegătorilor puncte de vedere imparțiale și echilibrate.


5. Aprecierea Curții

5.1. Principii generale

46. Potrivit articolului 2 din Constituție, suveranitatea națională îi aparține poporului Republicii Moldova, care o exercită în mod direct şi prin organele sale reprezentative, în formele stabilite de Constituție. Astfel, prevederile articolului 2 trebuie aplicate în coroborare cu prevederile articolului 38 din Constituție, care stabilește faptul că voința poporului constituie baza puterii de stat, aceasta fiind exprimată prin alegeri libere, care au loc în mod periodic, prin sufragiu universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.

47. Articolul 3 din Protocolul nr. 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului stabilește obligația pozitivă a statelor de a organiza alegeri care să asigure libera exprimare a opiniei poporului. Curtea Europeană a subliniat, în mod constant, faptul că respectarea drepturilor garantate de articolul 3 din Protocolul nr. 1 este crucială pentru menținerea unei democrații eficiente, guvernate de preeminența dreptului (Hirst v. Regatul Unit (nr. 2) [MC], 6 octombrie 2005, § 58).

48. Dreptul de alege și de a fi ales, garantat de articolul 3 din Protocolul nr. 1, nu este unul absolut. Totuși, autoritățile trebuie să se asigure că condițiile impuse pentru exercitarea acestuia nu îi afectează esența. Aceste condiții nu trebuie să împiedice exprimarea liberă a poporului la alegerea legislativului - cu alte cuvinte, ele nu trebuie să anuleze nevoia menținerii integrității și a efectivității procesului electoral, în vederea stabilirii voinței poporului (Hirst v. Regatul Unit (nr. 2) [MC], 6 octombrie 2005, § 62).

49. Dreptul de a fi ales, care este inerent unui regim cu adevărat democratic, ar fi iluzoriu dacă persoana ar putea fi lipsită de acesta, în mod arbitrar, în orice moment. Deși este adevărat că statele dispun de o marjă largă de apreciere atunci când stabilesc condițiile de eligibilitate, principiul garantării efective a drepturilor reclamă ca procedura prin care se evaluează eligibilitatea unui candidat să prevadă garanții suficiente pentru a fi prevenite deciziile arbitrare (Podkolzina v. Letonia, 9 aprilie 2002, § 35).

50. Potrivit jurisprudenței Curții Europene, obligația de prevenire a arbitrariului nu este incidentă doar în procedurile cu privire la condițiile de eligibilitate a unui candidat, ci și în procedurile de verificare sau invalidare a rezultatelor alegerilor (Namat Aliyev v. Azerbaidjan, 8 aprilie 2010, § 72; Kovach v. Ucraina, 7 februarie 2008, § 55 et. seq.).

51. În cauza Kerimli și Alibeyli v. Azerbaidjan, 10 ianuarie 2012, § 38, Curtea Europeană a constatat încălcarea articolului 3 din Protocolul nr. 1 la Convenție, din cauza faptului că Curtea Constituțională a statului reclamat a anulat rezultatele alegerilor parlamentare în două circumscripții uninominale fără a stabili cu precizie dacă încălcările constatate au fost suficient de grave pentru a influența rezultatele alegerilor, în măsura în care să facă imposibilă stabilirea opiniei electoratului în fiecare dintre aceste circumscripții. Simplul fapt al inițierii unor anchete penale nu constituia un motiv relevant pentru anularea alegerilor.

5.2. Cu privire la încălcările invocate

52. Curtea menționează că, deși niciun concurent electoral nu a solicitat anularea rezultatelor votării în circumscripția națională, principalele nereguli invocate de către aceștia se rezumă la încălcarea dreptului de a vota cu pașaportul expirat sau cu buletinul de identitate în afara Republicii Moldova.

53. Reprezentantul Blocului electoral „ACUM Platforma DA și PAS" a menționat în ședința publică a Curții că sutelor de mii de cetățeni ai Republicii Moldova li s-ar fi îngrădit dreptul de vot din cauza interdicției de a vota peste hotarele țării cu pașapoarte al căror termen de valabilitate este expirat sau cu buletine de identitate valabile.

54. Totuși, această cifră nu pare una veridică, dat fiind numărul sesizărilor referitoare la interdicția de a vota peste hotare în baza pașaportului expirat sau a buletinului de identitate depuse la Comisia Electorală Centrală (aproximativ 40) sau la instanțele de judecată (aproximativ 85).

55. Prin Decizia nr. 5 din 14 ianuarie 2019, Curtea s-a pronunțat cu privire la votarea în afara țării în baza buletinului de identitate sau a pașaportului expirat. Curtea nu a constatat în această cauză existenta unor probleme de constituționalitate.

56. Prin urmare, Curtea își confirmă jurisprudența, în sensul în care exigența exercitării votului la secțiile de votare de peste hotare doar cu pașaportul valabil nu poate afecta caracterul corect al procesului electoral și esența dreptului la alegeri libere.

Concluzii

57. Având în vedere că niciun concurent electoral nu a solicitat anularea rezultatelor alegerilor în circumscripția națională, precum și faptul că nu s-a putut constata că în cadrul alegerilor parlamentare pentru circumscripția națională ar fi fost comise încălcări de natură să influențeze rezultatele votării şi atribuirea mandatelor, Curtea confirmă că, pe 24 februarie 2019, în circumscripția națională, candidații la funcția de deputat al Parlamentului Republicii Moldova au fost aleși în mod corect, prin sufragiu universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.

5.3 Cu privire la critica referitoare la repartizarea mandatelor nedistribuite pentru circumscripția națională

58. Într-un capăt al cererii sale, Blocul electoral „ACUM Platforma DA și PAS" afirmă existența unei erori de calcul la repartizarea mandatelor nedistribuite. La baza acestei erori ar sta aplicarea eronată și selectivă a unor prevederi din Codul electoral. Potrivit blocului electoral „ACUM Platforma DA și PAS", formula de calcul utilizată pentru repartizarea mandatelor nedistribuite în circumscripția națională trebuie să pună în operă principiul proporționalității.

59. În Hotărârea sa nr. 2416 din 3 martie 2019 cu privire la numărul mandatelor de deputat în Parlamentul Republicii Moldova care le revin concurenților electorali în circumscripția națională după alegerile parlamentare din 24 februarie 2019, Comisia Electorală Centrală a menționat că, după totalizarea rezultatelor alegerilor pentru Parlamentul Republicii Moldova din 24 februarie 2019 în circumscripția națională, concurenții electorali din circumscripția națională au obținut 1 416 359 de voturi valabil exprimate.

60. Numărul total de voturi valabil exprimate la alegerile parlamentare în circumscripția națională s-a împărțit la numărul total de mandate de deputat pentru circumscripția națională (50), obţinându-se astfel coeficientul electoral de 28 327,18.

61. Pentru că pragul minim de reprezentare în alegeri a fost depășit de către patru concurenţi electorali: Partidul politic „Partidul Socialiştilor din Republica Moldova", Blocul electoral „ACUM Platforma DA și PAS", Partidul Democrat din Moldova și Partidul politic „Șor", numărul de voturi valabil exprimate obţinut de fiecare dintre acești concurenți electorali s-a împărțit la coeficientul electoral, obţinându-se astfel numărul de mandate de deputat ce le revin fiecărui concurent electoral. În conformitate cu articolul 96 alin. (3) din Codul electoral, numerele după fracție mai mari de 5 s-au rotunjit în partea crescătoare, iar cele de 5 şi mai mici s-au rotunjit în partea descrescătoare.

62. Numărul mandatelor de deputat rămase nedistribuite s-a repartizat în mod succesiv, câte unul pentru fiecare formațiune politică, până la epuizare, începând cu concurentul electoral care a obținut cel mai mare număr de mandate, în ordine descrescătoare.

63. Astfel, după repartizare, în circumscripția națională, Partidul politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova" a obținut 18 mandate, Blocul electoral „ACUM Platforma DA și PAS" - 14 mandate, Partidul Democrat din Moldova - 13 mandate, iar Partidul politic „Șor" - 5 mandate.

64. Blocul electoral „ACUM Platforma DA și PAS" a prezentat însă un calcul propriu, care reclamă atribuirea către acesta a 15 mandate de deputat pentru circumscripția națională, nu 14, cum consideră Comisia Electorală Centrală, iar Partidului politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova" din Republica Moldova - 17 mandate, nu 18.

65. La nivel european, Curtea Europeană a Drepturilor Omului nu exprimă, în jurisprudența sa, o preferință pentru un anumit gen de sistem electoral. Convenția Europeană nu instituie vreo obligație pentru statele membre de a introduce un anumit sistem electoral. Atât sistemul de vot pe circumscripții, cât și sistemul reprezentării proporționale sunt compatibile cu articolul 3 din Protocolul nr. 1 la Convenție. Statele dispun, astfel, de o latitudine largă în proiecția sistemelor lor electorale, pentru a se potrivi cu particularitățile tradițiilor lor democratice (a se vedea Hirst v. Regatul Unit (nr. 2) [MC], 6 octombrie 2005, § 61). Sistemele electorale urmăresc să realizeze obiective care, uneori, sunt greu de armonizat: pe de o parte, pentru a fi reflectată în mod fidel opinia poporului și, pe de altă parte, pentru a fi canalizate curentele de gândire astfel încât să promoveze apariția unei voințe politice suficient de clare și de coerente. Dreptul de a fi ales nu presupune faptul că toate voturile trebuie să aibă în mod necesar o pondere egală în privința rezultatului alegerilor. Niciun sistem electoral nu poate elimina „voturile irosite" (a se vedea Yumak și Sadak v. Turcia [MC], 8 iulie 2008, § 112).

66. În general, articolul 3 din Protocolul nr. 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, care garantează dreptul la alegeri libere, nu le impune statelor membre ale Consiliului Europei implementarea reprezentării proporționale (a se vedea Mathieu-Mohin și Clerfayt v. Belgia, 2 martie 1987, § 54). Statele semnatare ale Convenției Europene a Drepturilor Omului se bucură de o marjă largă de apreciere inclusiv în privința formulelor de repartizare a mandatelor nedistribuite.

67. Având în vedere aceste principii generale, Curtea își reiterează constatările din Decizia din 15 noiembrie 2010. Astfel, din perspectiva articolului 38 din Constituție, care garantează dreptul de a fi ales și care trebuie interpretat prin prisma tratatelor internaționale de protecție a drepturilor omului, la care Republica Moldova este parte, legislativul se bucură de o marjă de discreție largă în materie de stabilire a modului de repartizare a mandatelor nedistribuite în circumscripția națională. Existența unei alte metode de calcul pentru repartizarea mandatelor nedistribuite nu conduce, în circumstanțele acestei cauze, la afectarea esenței dreptului de a fi ales.

5.4. Validarea mandatelor pentru deputații aleși în circumscripția națională

68. Articolul 69 alin. (1) din Constituție stabilește că deputații intră în exercițiul mandatului lor sub condiția validării. Astfel, potrivit articolului 62 din Constituție, la propunerea Comisiei Electorale Centrale, Curtea Constituțională hotărăște validarea mandatului de deputat sau nevalidarea lui în cazul încălcării legislației electorale.

69. Codul electoral reglementează la articolul 96 modalitatea numărării mandatelor obținute de către concurenții electorali în circumscripția națională.

70. Curtea constată că, potrivit Hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 2416 din 3 martie 2019, ca urmare a repartizării, Partidul politic „Partidul Socialiştilor din Republica Moldova" a obţinut 18 mandate, Blocul electoral „ACUM Platforma DA și PAS" - 14 mandate, Partidul Democrat din Moldova - 13 mandate, iar Partidul politic „Șor" - 5 mandate.

71. Curtea respinge ca nefondată critica Blocului electoral „ACUM Platforma DA și PAS" cu privire la repartizarea mandatelor de deputat nedistribuite pe circumscripția națională.

72. Curtea constată că, prin Hotărârea nr. 2418 din 3 martie 2019, Comisia Electorală Centrală a adoptat următoarea listă a concurenților electorali, cărora li s-au atribuit mandate de deputat în Parlamentul Republicii Moldova ca urmare a desfășurării alegerilor în circumscripția națională din 24 februarie 2019.

PARTIDUL POLITIC „PARTIDUL SOCIALIŞTILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA"

1. Ceban Ion
2. Smirnov Eduard
3. Țîrdea Bogdat
4. Koksal Ivanna
5. Dolință Alla
6. Gaiciuc Victor
7. Golovatiuc Vladimir 
8. Răileanu Adela 
9. Furculiță Corneliu 
10. Bologan Victor
11. Odnostalco Vladimir
12. Mudreac Radu
13. Țurcan Vladimir
14. Zabunov Ivan
15. Burduja Petru
16. Teterea Oleg
17. Cunețchi Tatiana
18. Vartanean Gaik

BLOCUL ELECTORAL „ACUM PLATFORMA DA ȘI PAS"

1. Slusari Alexandru
2. Grosu Igor
3. Munteanu Igor
4. Țîcu Octavian
5. Nicolaescu-Onofrei Liliana
6. Litvinenco Sergiu
7. Moțpan Chiril
8. Plîngău Dinu
9. Nantoi Oazu
10. Marian Radu
11. Gherman Doina
12. Spătaru Arina
13. Roșca Veronica
14. Macari Stela

PARTIDUL DEMOCRAT DIN MOLDOVA

1. Candu Andrian
2. Botnari Constantin
3. Babuc Monica
4. Bîtca Vasile
5. Sîrbu Serghei
6. Cebotari Vladimir
7. Andronachi Vladimir
8. Drăguțanu Otilia
9. Rotundu Svetlana
10. Ivanov Violeta
11. Agache Angel
12. Vitiuc Vladimir
13. Vremea Igor

PARTIDUL POLITIC „ȘOR"

1. Jardan Petru
2. Albot Maria
3. Ulanov Denis
4. Apostolova Reghina
5. Fotescu Vadim

73. Comisia Electorală Centrală a verificat dacă persoanele înscrise în listele concurenților electorali îndeplinesc condiţiile de eligibilitate pentru a candida la funcția de deputat.

74. Astfel, potrivit informațiilor prezentate de către Comisia Electorală Centrală, toţi candidații incluşi în liste sunt cetăţeni cu drept de vot ai Republicii Moldova, au domiciliul stabil în ţară şi viza de reşedinţă valabilă, nu au antecedente penale nestinse pentru infracţiuni comise cu intenţie și au depus declaraţii pe propria răspundere că nu au interdicţii de a candida. Declarațiile şi datele biografice ale candidaților i-au fost prezentate Curţii Constituţionale.

75. Având în vedere faptul că până la data examinării în ședința Curții a validării mandatelor de deputat nu au fost prezentate contestații privind nerespectarea de către candidați a condițiilor prevăzute de lege, Curtea prezumă faptul că deputații aleși respectă criteriile menționate.

76. De asemenea, potrivit articolului 62 din Constituție, validarea mandatului de deputat sau nevalidarea lui poate fi condiționată de constatarea încălcării legislației electorale.

77. Curtea reține că nu dispune de niciun act care să stabilească vinovăția vreunui candidat la funcţia de deputat de comiterea vreunei contravenţii sau infracţiuni în legătură cu desfășurarea scrutinului. De asemenea, Comisia Electorală Centrală nu a comunicat informaţii despre existența unor proceduri contravenționale sau penale intentate în privința vreunui candidat.

78. Având în vedere cele menționate, Curtea urmează să valideze mandatele tuturor deputaților aleși în Parlamentul Republicii Moldova în cadrul alegerilor din 24 februarie 2019 pentru circumscripția națională, potrivit listei stabilite de Comisia Electorală Centrală prin Hotărârea nr. 2418 din 3 martie 2019.

79. De asemenea, potrivit articolului 100 alin. (2) din Codul electoral, Curtea Constituţională confirmă listele candidaţilor supleanţi.

80. Prin Hotărârea nr. 2419 din 3 martie 2019, Comisia Electorală Centrală a stabilit candidaţii supleanţi la funcţia de deputat:

1) din partea Partidului politic „Partidul Socialiştilor din Republica Moldova" - 25 de candidați, potrivit anexei nr. 1;

2) din partea Blocului electoral „ACUM Platforma DA și PAS" - 33 de candidați, potrivit anexei nr. 2;

3) din partea Partidului Democrat Moldova - 37 de candidați, potrivit anexei nr.3;

4) din partea Partidului politic „Șor" - 44 de candidați, potrivit anexei nr. 4.

81. Având în vedere faptul că nu au fost constatate încălcări ale Codului electoral la formarea listelor candidaților supleanți, Curtea Constituțională confirmă aceste liste.

C. CONFIRMAREA LEGALITĂȚII ALEGERILOR PENTRU CIRCUMSCRIPȚIILE UNINOMINALE ȘI VALIDAREA MANDATELOR DEPUTAȚILOR ALEȘI

1. Rezultatele prezentate de către Comisia Electorală Centrală

82. Prin Hotărârea nr. 2414 din 3 martie 2019, Comisia Electorală Centrală a aprobat procesul-verbal cu privire la totalizarea rezultatelor alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019 pentru circumscripția națională și pentru circumscripțiile uninominale.

83. De asemenea, prin Hotărârea nr. 2417 din 3 martie 2019, Comisia Electorală Centrală le-a atribuit mandatele de deputat în Parlamentul Republicii Moldova concurenților electorali, conform rezultatelor obținute în circumscripțiile electorale uninominale la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019.

84. În acest sens, în vederea validării mandatelor de deputat, Comisia Electorală Centrală i-a prezentat Curții Constituționale lista candidaților cărora li s-au atribuit mandate de deputat în Parlamentul Republicii Moldova ca urmare a rezultatelor alegerilor parlamentare în circumscripțiile electorale uninominale.

2. Pretinsele încălcări invocate de către concurenții electorali și cererile depuse la Curtea Constituțională

85. Pe 27 februarie 2019, dl Iurie Urzică, candidat electoral în circumscripția uninominală nr. 4, a depus la Comisia Electorală Centrală o contestație prin care a solicitat renumărarea voturilor în toate birourile electorale ale secțiilor de votare din circumscripția uninominală nr. 4 și anularea proceselor-verbale privind rezultatele alegerilor în această circumscripție uninominală. În acest sens, bazându-se pe prevederile articolului 65 alin. (3) din Codul electoral, potrivit cărora renumărarea voturilor poate fi dispusă de instanța abilitată cu confirmarea rezultatelor alegerilor (i.e. Curtea Constituțională), Comisia Electorală Centrală i-a trimis Curții această contestație. Prin Decizia nr. 36 din 5 martie 2019, Curtea a respins demersul dlui Iurie Urzică privind renumărarea voturilor exprimate în alegerile parlamentare din 24 februarie 2019 în circumscripția uninominală nr. 4, orașul Râșcani.

86. Pe 9 martie 2019, Blocul electoral „ACUM Platforma DA și PAS" a depus la Curtea Constituțională o cerere prin care a solicitat anularea rezultatelor alegerilor în circumscripțiile uninominale nr. 4 (or. Râșcani), nr. 17 (or. Nisporeni), nr. 18 (mun. Orhei), nr. 47 (orașele Camenca, Râbnița, Dubăsari și Grigoriopol) și nr. 48 (or. Slobozia, municipiile Tiraspol și Bender).

3. Aprecierea Curții

3.1. Contestațiile soluționate de către organele electorale și de către instanțele de judecată

87. Potrivit raportului prezentat de către Comisia Electorală Centrală, cu privire la organizarea și la desfășurarea alegerilor în circumscripțiile uninominale, în general, contestațiile au avut ca obiect hotărârile consiliilor electorale ale circumscripțiilor uninominale privind înregistrarea candidaților (s-a contestat neînregistrarea simbolului, înregistrarea simbolului, erorile gramaticale din hotărâri, modalitatea de verificare a listelor de subscripție) și hotărârile consiliilor electorale ale circumscripțiilor uninominale privind refuzul de a-i înregistra pe unii candidați.

88. Comisia Electorală Centrală a anulat 15 hotărâri adoptate de către consiliile electorale ale circumscripțiilor electorale uninominale, dintre care 12 au avut ca obiect refuzul înregistrării unor candidați.

89. De asemenea, au fost inițiate și examinate 14 cauze în contencios administrativ în privința hotărârilor consiliilor electorale prin care s-au respins cererile de înregistrare a candidaților pentru funcția de deputat. Ca urmare a soluționării cazurilor și în baza deciziilor irevocabile ale instanțelor, consiliile electorale de circumscripție uninominală au dispus înregistrarea în calitate de candidați a următoarelor persoane: Iurie Apostolachi, Ion Bivol, Asea Doga, Inna Popenco și Inna Nazarenco.

3.2. Cu privire la solicitările de anulare a alegerilor

3.2.1. Cererea de anulare a rezultatelor alegerilor în circumscripția uninominală nr. 4

90. Blocul electoral „ACUM Platforma DA și PAS" a solicitat anularea rezultatelor alegerilor în circumscripția nr. 4, pentru că dna Tatiana Gamețchi, candidatul Blocului electoral „ACUM Platforma DA și PAS", ar fi fost exclusă din cursa electorală în această circumscripție uninominală.

91. Curtea observă că, prin Hotărârea nr. 82 din 8 februarie 2019, Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale Uninominale nr. 4, Râșcani, a refuzat înregistrarea dnei Tatiana Gamețchi în calitate de concurent electoral, invocând faptul că listele de subscripție nu respectă condițiile prevăzute de lege.

92. Hotărârea Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale Uninominale nr. 4 a fost contestată în fața instanței de judecată, iar prin hotărârea Judecătoriei Drochia, sediul Râșcani, din 15 februarie 2019, contestația dnei Tatiana Gamețchi a fost respinsă ca nefondată.

93. Dna Tatiana Gamețchi a depus un apel. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 20 februarie 2019 s-a casat hotărârea Judecătoriei Drochia, sediul Râșcani, din 15 februarie 2019 şi s-a emis o hotărâre nouă prin care s-a admis acțiunea dnei Tatiana Gameţchi. De asemenea, Curtea de Apel Bălți a obligat Consiliul Electoral al Circumscripţiei Electorale Uninominale nr. 4 să emită hotărârea de înregistrare a dnei Tatiana Gameţchi în calitate de candidat la funcția de deputat din partea Blocului electoral „ACUM Platforma DA și PAS".

94. Pe 21 februarie 2019, Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale Uninominale nr. 4 a declarat recurs, în termenul prevăzut de lege, împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe. Pe 23 februarie 2019, Curtea Supremă de Justiție a admis recursul, a casat decizia instanței de apel și a menținut hotărârea primei instanțe. Așadar, hotărârea judecătorească prin care s-a constatat legalitatea refuzului înregistrării dnei Tatiana Gamețchi în calitate de concurent electoral beneficiază de autoritatea de lucru judecat.

95. Curtea Europeană a reținut că existența unui sistem național de examinare efectivă a plângerilor și a recursurilor individuale în chestiuni legate de drepturile electorale reprezintă una dintre garanțiile esențiale ale alegerilor libere și corecte. Un asemenea sistem asigură exercitarea efectivă a drepturilor individuale de a vota și de a candida la alegeri, menține încrederea generală în administrarea de către stat a procesului electoral și constituie un instrument important aflat la dispoziția statului, în vederea respectării obligației sale pozitive care decurge din articolul 3 din Protocolul nr. 1 la Convenție (a se vedea Namat Aliyev v. Azerbaidjan, 8 aprilie 2010, § 81).

96. Curtea observă că dna Tatiana Gamețchi a avut la dispoziție posibilitatea efectivă de a contesta refuzul înregistrării sale în campania electorală, iar refuzul înregistrării acesteia în calitate de candidat electoral a fost judecat la mai multe niveluri de jurisdicție, până când a fost decisă legalitatea acestuia. Curtea Constituțională manifestă, în acest caz, deferență față de decizia instanței supreme din 23 februarie 2019 privind recursul declarat de către Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale Uninominale nr. 4 (Râșcani).

3.2.2. Cererea de anulare a rezultatelor alegerilor în circumscripția uninominală nr. 17

97. Blocul electoral „ACUM Platforma DA și PAS" i-a solicitat Curții să anuleze rezultatele alegerilor în circumscripțiile nr. 17 (or. Nisporeni) pentru că listele de subscripție pentru înregistrarea candidatului care a câștigat alegerile în această circumscripție ar fi fost completate cu încălcarea legii; campania electorală a acestuia ar fi fost finanțată prin intermediul surselor nedeclarate și cu depășirea plafonului; ar fi fost folosite resurse administrative și s-ar fi mituit alegători.

98. Cu privire la pretinsa completare ilegală a listelor de subscripție, Curtea a menționat supra că existența unui sistem național de examinare efectivă a plângerilor și a recursurilor individuale în chestiuni legate de drepturile electorale reprezintă una dintre garanțiile esențiale ale alegerilor libere și corecte. Un asemenea sistem asigură exercitarea efectivă a drepturilor individuale de a vota și de a candida la alegeri, menține încrederea generală în administrarea de către stat a procesului electoral și constituie un instrument important aflat la dispoziția statului, în vederea respectării obligației sale pozitive care decurge din articolul 3 din Protocolul nr. 1 la Convenție.

99. În acest sens, Curtea observă că Blocul electoral „ACUM Platforma DA și PAS" a avut la dispoziție posibilitatea efectivă de a contesta înregistrarea în calitate de candidat a dlui Vladimir Plahotniuc. De altfel, un candidat al acestui bloc electoral a contestat în fața Judecătoriei Ungheni, sediul Nisporeni, înregistrarea dlui Vladimir Plahotniuc în calitate de candidat la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova pentru circumscripția electorală uninominală nr. 17, invocând pretinse nereguli în procesul de colectare a semnăturilor. Printr-o încheiere a Judecătoriei Ungheni, sediul Nisporeni, din 2 februarie 2019, cererea reclamantului a fost respinsă ca tardivă. Acesta din urmă a declarat recurs în fața Curții de Apel Chișinău. Printr-o decizie din 6 februarie 2019, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții de Apel Chișinău a respins acest recurs și a menținut Încheierea contestată a Judecătoriei Ungheni, sediul Nisporeni, din 2 februarie 2019.

100. Articolul 71 din Codul electoral prevede că concurenţii electorali pot contesta acţiunile/inacţiunile şi hotărârile consiliilor şi ale birourilor electorale şi acţiunile/inacţiunile concurenţilor electorali. Astfel, deciziile organelor electorale pot fi contestate în fața instanţelor de judecată, în contencios administrativ. Prin urmare, legalitatea actelor emise de către aceste autorități poate fi supusă controlului judecătoresc la solicitarea părţilor interesate.

101. Cu privire la celelalte pretinse încălcări, Curtea menționează că acestea țin de competența organelor de urmărire penală sau a agenților constatatori.

102. Din perspectiva controlului efectuat de către Curtea Constituțională, la această dată, nu se poate constata faptul că în circumscripția uninominală nr. 17 ar fi existat încălcări care ar fi influențat rezultatul alegerilor. Această teză este confirmată și de faptul că deputatul ales a obținut mai mult de 70% din voturile exprimate în circumscripția menționată.

3.2.3. Cererea de anulare a rezultatelor alegerilor în circumscripția uninominală nr. 18

103. Blocul electoral „ACUM Platforma DA și PAS" i-a solicitat Curții să anuleze rezultatele alegerilor în circumscripția nr. 18 (mun. Orhei) pentru că candidatul care a câștigat alegerile în această circumscripție ar fi mituit alegătorii, ar fi utilizat resurse administrative și mijloace financiare nedeclarate.

104. Curtea menționează că aceste pretinse încălcări ar putea fi cercetate de către autoritățile competente. Din perspectiva controlului efectuat de către Curtea Constituțională, circumstanțele invocate în motivarea cererii nu sunt de natură să conducă la anularea alegerilor. La data examinării sesizării, Curtea a constatat inexistența unor circumstanțe care să facă imposibilă determinarea opiniei electoratului în această circumscripție, cu atât mai mult din cauza faptului că deputatul ales în această circumscripție a obținut aproximativ 60% din voturi (i.e. cu 11864 de voturi mai mult decât următorul candidat clasat).

3.2.4. Cererea de anulare a rezultatelor alegerilor în cadrul circumscripțiilor nr. 47 și nr. 48

105. Blocul electoral „ACUM Platforma DA și PAS" a invocat în cererile de anulare a rezultatelor alegerilor în cadrul circumscripțiilor nr. 47 (orașele Camenca, Râbnița, Dubăsari și Grigoriopol) și nr. 48 (or. Slobozia, municipiile Tiraspol și Bender) faptul că în acestea au fost comise pretinse fraude de transport organizat şi de mituire a alegătorilor care au domiciliul în stânga Nistrului.

106. În susținerea afirmațiilor sale, Blocul electoral „ACUM Platforma DA și PAS" a menționat că pe 24 februarie 2019 s-au înregistrat multiple cazuri de transport organizat al alegatorilor cu domiciliul în stânga Nistrului către secţiile de votare din cadrul circumscripțiilor uninominale nr. 47 și nr. 48.

107. În cererea sa, Blocul electoral „ACUM Platforma DA și PAS" a susținut că pe internet au fost publicate imagini și videoclipuri care ar proba faptul că votul acestor alegatori ar fi fost remunerat. Blocul electoral „ACUM Platforma DA și PAS" a anexat la cererea sa aceste imagini și link-uri către videoclipuri.

108. Curtea a reținut în jurisprudența sa anterioară că transportul organizat al alegătorilor nu reprezintă, în sine, o încălcare electorală, cu excepția cazului în care se probează faptul că au fost exercitate presiuni neavenite pentru a se influența opțiunea electorală (a se vedea HCC nr. 34 din 13 decembrie 2016, § 146).

109. Curtea reține că, atât timp cât rămâne în vigoare caracterul secret al votului, nu se poate susține eo ipso că transportarea alegătorilor ar putea influența rezultatele alegerilor.

110. Cu privire la pretinsa corupere a alegătorilor, Curtea subliniază că acest gen de acțiune constituie o încălcare gravă a principiilor alegerilor libere și democratice. Totuși, afirmațiile și probele prezentate în cererea sa de către Blocul electoral „ACUM Platforma DA și PAS" nu demonstrează existența unei fraude care să influențeze rezultatele votării în aceste circumscripții uninominale, diferența dintre voturile obținute între candidații care au câștigat în alegeri și cei care au luat locul doi fiind de aproximativ 5000 de voturi în circumscripția nr. 47 și de aproximativ 7000 de voturi în circumscripția nr. 48.

111. Probele invocate demonstrează doar o serie de încălcări secvențiale și nu un fenomen care ar putea deturna voința alegătorilor, în sensul unei modificări a atribuirii mandatelor. Cu privire la aceste eventuale încălcări ale legii, ține de sarcina autorităţilor competente să cerceteze faptele relevante şi să aplice sancţiunile prevăzute de lege.

112. În acest sens, Curtea face trimitere la constatările Curții Europene din cazul Kerimli și Alibeyli v. Azerbaidjan, 10 ianuarie 2012, § 38, în care s-a constatat încălcarea articolului 3 din Protocolul nr. 1 la Convenție, din cauza faptului că Curtea Constituțională a statului reclamat a anulat rezultatele alegerilor parlamentare în două circumscripții uninominale, fără a stabili cu precizie dacă încălcările constatate au fost suficient de grave pentru a influența rezultatele alegerilor.

113. Având în vedere cele menționate, Curtea subliniază că circumstanțele invocate în motivarea cererii de anulare a alegerilor în circumscripțiile nr. 47 și nr. 48 nu sunt de natură să conducă la anularea alegerilor.

Concluzii

114. Curtea constată că în procesul alegerilor parlamentare pentru circumscripțiile uninominale şi la numărarea voturilor exprimate nu au fost comise încălcări ale Codului electoral de natură să influențeze rezultatele votării şi atribuirea mandatelor în aceste circumscripții.

115. Prin urmare, Curtea confirmă că, pe 24 februarie 2019, în circumscripțiile uninominale, deputații Parlamentul Republicii Moldova au fost aleși în mod corect, prin sufragiu universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.

3.3. Validarea mandatelor pentru deputații aleși în circumscripțiile uninominale

116. Potrivit articolului 97 din Codul electoral, candidatul la funcţia de deputat în Parlament în circumscripția uninominală se consideră ales dacă a obţinut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate. Dacă mai mulţi candidaţi au acumulat un număr egal de voturi, consiliul electoral de circumscripţie stabileşte învingătorul prin tragere la sorţi, consemnând faptul respectiv într-un proces-verbal.

117. Articolul 99 alin. (3) din Cod prevede că, în cazul în care candidatul ales în circumscripţia uninominală a fost ales şi pe lista de partid în circumscripţia naţională, se consideră că a fost ales doar în circumscripţia uninominală şi nu va fi luat în calcul la atribuirea mandatelor în baza listei de partid.

118. Prin Hotărârea nr. 2417 din 3 martie 2019, Comisia Electorală Centrală a atribuit mandatele de deputat în Parlamentul Republicii Moldova concurenților electorali, în conformitate cu rezultatele obținute în circumscripțiile electorale uninominale:
1. Circumscripția uninominală nr. 1, or. Briceni - Greceanîi Zinaida (Partidul politic „Partidul Socialiştilor din Republica Moldova")
2. Circumscripția uninominală nr. 2, or. Ocnița - Lozovan Irina (Partidul politic „Partidul Socialiştilor din Republica Moldova")
3. Circumscripția uninominală nr. 3, mun. Edineț - Sîrbu Oleg (Partidul Democrat din Moldova)
4. Circumscripția uninominală nr. 4, or. Râșcani - Mizdrenco Vladimir (Partidul politic „Partidul Socialiştilor din Republica Moldova")
5. Circumscripția uninominală nr. 5, or. Glodeni - Leucă Ion (Partidul Democrat din Moldova)
6. Circumscripția uninominală nr. 6, or. Drochia - Padnevici Corneliu (Partidul Democrat din Moldova)
7. Circumscripția uninominală nr. 7, mun. Soroca - Pilipeţcaia Alla (Partidul politic „Partidul Socialiştilor din Republica Moldova")
8. Circumscripția uninominală nr. 8, or. Floreşti - Nichiforciuc Eugeniu (Partidul Democrat din Moldova)
9. Circumscripția uninominală nr. 9, mun. Bălți - Usatîi Alexandr (Partidul politic „Partidul Socialiştilor din Republica Moldova")
10. Circumscripția uninominală nr. 10, mun. Bălți - Nesterovschi Alexandr (Partidul politic „Partidul Socialiştilor din Republica Moldova")
11. Circumscripția uninominală nr. 11, or. Fălești - Savva Oleg (Partidul politic „Partidul Socialiştilor din Republica Moldova")
12. Circumscripția uninominală nr. 12, or. Sângerei - Brașovschi Gheorghe (Partidul Democrat din Moldova)
13. Circumscripția uninominală nr. 13, or. Rezina - Graur Eleonora (Partidul Democrat din Moldova)
14. Circumscripția uninominală nr. 14, or. Telenești - Ciobanu Maria ( Blocul electoral „ACUM Platforma DA și PAS")
15. Circumscripția uninominală nr. 15, or. Călărași - Ciubuc Nicolae (Partidul Democrat din Moldova)
16. Circumscripția uninominală nr. 16, mun. Ungheni - Guzun Ludmila (Partidul Democrat din Moldova)
17. Circumscripția uninominală nr. 17, or. Nisporeni - Plahotniuc Vladimir (Partidul Democrat din Moldova)
18. Circumscripția uninominală nr. 18, mun. Orhei - Șor Ilan (Partidul politic „Șor")
19. Circumscripția uninominală nr. 19, com. Ivancea - Tauber Marina (Partidul politic „Șor")
20. Circumscripția uninominală nr. 20, mun. Strășeni - Filip Pavel (Partidul Democrat din Moldova)
21. Circumscripția uninominală nr. 21, or. Criuleni - Carp Lilian ( Blocul electoral „ACUM Platforma DA și PAS")
22. Circumscripția uninominală nr. 22, or. Ialoveni - Vovc Liviu ( Blocul electoral „ACUM Platforma DA și PAS")
23. Circumscripția uninominală nr. 23, mun. Chișinău - Lipskii Oleg (Partidul politic „Partidul Socialiştilor din Republica Moldova")
24. Circumscripția uninominală nr. 24, mun. Chișinău - Bolea Vasile (Partidul politic „Partidul Socialiştilor din Republica Moldova")
25. Circumscripția uninominală nr. 25, mun. Chișinău - Grigoriu Inga ( Blocul electoral „ACUM Platforma DA și PAS")
26. Circumscripția uninominală nr. 26, mun. Chișinău - Reniţă Iurie ( Blocul electoral „ACUM Platforma DA și PAS")
27. Circumscripția uninominală nr. 27, mun. Chișinău - Bolea Vladimir ( Blocul electoral „ACUM Platforma DA și PAS")
28. Circumscripția uninominală nr. 28, mun. Chișinău - Batrîncea Vlad (Partidul politic „Partidul Socialiştilor din Republica Moldova")
29. Circumscripția uninominală nr. 29, mun. Chișinău - Lebedinschi Adrian (Partidul politic „Partidul Socialiştilor din Republica Moldova")
30. Circumscripția uninominală nr. 30, mun. Chișinău - Perciun Dan ( Blocul electoral „ACUM Platforma DA și PAS")
31. Circumscripția uninominală nr. 31, mun. Chișinău - Novac Grigore (Partidul politic „Partidul Socialiştilor din Republica Moldova")
32. Circumscripția uninominală nr. 32, mun. Chișinău - Popșoi Mihail ( Blocul electoral „ACUM Platforma DA și PAS")
33. Circumscripția uninominală nr. 33, mun. Chișinău - Năstase Andrei ( Blocul electoral „ACUM Platforma DA și PAS")
34. Circumscripția uninominală nr. 34, or. Anenii Noi - Jizdan Alexandru (Partidul Democrat din Moldova)
35. Circumscripția uninominală nr. 35, or. Căușeni - Repeșciuc Grigore (Partidul Democrat din Moldova)
36. Circumscripția uninominală nr. 36, or. Ștefan Vodă - Jolnaci Alexandru (Partidul politic „Partidul Socialiştilor din Republica Moldova")
37. Circumscripția uninominală nr. 37, com. Răzeni - Frunze Petru ( Blocul electoral „ACUM Platforma DA și PAS")
38. Circumscripția uninominală nr. 38, mun. Hânceşti - Botnari Alexandru (Partidul Democrat din Moldova)
39. Circumscripția uninominală nr. 39, com. Sărata Galbenă - Buza Ghenadie (Partidul Democrat din Moldova)
40. Circumscripția uninominală nr. 40, or. Cimișlia - Diacov Dumitru (Partidul Democrat din Moldova)
41. Circumscripția uninominală nr. 41, or. Leova - Grețu Efrosinia (Partidul Democrat din Moldova)
42. Circumscripția uninominală nr. 42, or. Cantemir - Bacalu Elena (Partidul Democrat din Moldova)
43. Circumscripția uninominală nr. 43, mun. Cahul - Groza Ion (candidat independent)
44. Circumscripția uninominală nr. 44, or. Taraclia - Tatarlî Chiril (Partidul politic „Partidul Socialiştilor din Republica Moldova")
45. Circumscripția uninominală nr. 45, mun. Comrat - Suhodolski Alexandr (Partidul politic „Partidul Socialiştilor din Republica Moldova")
46. Circumscripția uninominală nr. 46, or. Ceadâr-Lunga - Gagauz Fiodor (Partidul politic „Partidul Socialiştilor din Republica Moldova")
47. Circumscripția uninominală nr. 47, or. Camenca, Râbnița, Dubăsari și Grigoriopol - Oleinic Alexandr (candidat independent)
48. Circumscripția uninominală nr. 48, or. Slobozia, mun. Tiraspol și Bender - Melnic Viorel (candidat independent)
49. Circumscripția uninominală nr. 49, la est de Republica Moldova - Para Gheorghii (Partidul politic „Partidul Socialiştilor din Republica Moldova")
50. Circumscripția uninominală nr. 50, la vest de Republica Moldova - Sandu Maia ( Blocul electoral „ACUM Platforma DA și PAS")
51. Circumscripția uninominală nr. 51, SUA, Canada - Alaiba Dumitru (Blocul electoral „ACUM Platforma DA și PAS").

119. Potrivit informațiilor prezentate de către Comisia Electorală Centrală, toţi candidaţii înregistrați de către consiliile electorale de circumscripţie îndeplinesc condițiile prevăzute de lege pentru a candida la funcția de deputat. De asemenea, Comisia Electorală Centrală i-a prezentat Curții actele care confirmă legalitatea înregistrării candidaților la funcția de deputat pentru circumscripțiile uninominale.

120. Până la data examinării în ședință a chestiunii validării mandatelor de deputat nu au fost prezentate contestații privind nerespectarea de către aceștia a condițiilor prevăzute de lege.

121. De asemenea, potrivit articolului 62 din Constituție, validarea mandatului de deputat sau nevalidarea lui poate fi condiționată de constatarea încălcării legislației electorale. Curtea nu deține nicio informație privind vinovăția vreunui candidat la funcția de deputat pentru o circumscripție uninominală la comiterea vreunei contravenţii sau infracţiuni în legătură cu desfășurarea scrutinului.

122. Așadar, Curtea va valida mandatele tuturor deputaților aleși în Parlamentul Republicii Moldova în cadrul alegerilor din 24 februarie 2019 în circumscripțiile uninominale.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 și 140 din Constituţia Republicii Moldova, articolelor 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(1) și 62 lit. d) din Codul jurisdicţiei constituţionale și 100 din Codul electoral, Curtea Constituţională

HOTĂRĂȘTE:

1. Se respinge ca nefondat capătul cererii depuse de către Blocul electoral „ACUM Platforma DA și PAS" cu privire la anularea rezultatelor alegerilor în circumscripțiile uninominale nr. 4 (or. Râșcani), nr. 17 (or. Nisporeni), nr. 18 (mun. Orhei), nr. 47 (orașele Camenca, Râbnița, Dubăsari și Grigoriopol) și nr. 48 (or. Slobozia, municipiile Tiraspol și Bender).

2. Se respinge ca nefondat capătul cererii depuse de către Blocul electoral „ACUM Platforma DA și PAS" cu privire la modul de repartizare a mandatelor de deputați în circumscripția națională.

3. Având în vedere faptul că de la alegerea primului Parlament al Republicii Moldova, care a funcționat în perioada anilor 1990-1994, și până la expirarea mandatului ultimului Parlament, care a fost ales pe 30 noiembrie 2014, în Republica Moldova au fost alese nouă legislaturi, Curtea Constituțională:

- confirmă rezultatele alegerilor Parlamentului de legislatura a X-a din 24 februarie 2019 în circumscripția națională;

- confirmă rezultatele alegerilor Parlamentului de legislatura a X-a din 24 februarie 2019 în circumscripțiile uninominale: nr. 1, or. Briceni; nr. 2, or. Ocnița; nr. 3, mun. Edineț; nr. 4, or. Râșcani; nr. 5, or. Glodeni; nr. 6, or. Drochia; nr. 7, mun. Soroca; nr. 8, or. Florești; nr. 9, mun. Bălți; nr. 10, mun. Bălți; nr. 11, or. Fălești; nr. 12, or. Sângerei; nr. 13, or. Rezina; nr. 14, or. Telenești; nr. 15, or. Călărași; nr. 16, mun. Ungheni; nr. 17, or. Nisporeni; nr. 18, mun. Orhei; nr. 19, com. Ivancea; nr. 20, mun. Strășeni; nr. 21, or. Criuleni; nr. 22, or. Ialoveni; nr. 23, mun. Chișinău; nr. 24, mun. Chişinău; nr. 25, mun. Chişinău; nr. 26, mun. Chişinău; nr. 27, mun. Chişinău; nr. 28, mun. Chişinău; nr. 29, mun. Chişinău; nr. 30, mun. Chişinău; nr. 31, mun. Chişinău; nr. 32, mun. Chişinău; nr. 33, mun. Chişinău; nr. 34, or. Anenii Noi; nr. 35, or. Căușeni; nr. 36, or. Ștefan Vodă; nr. 37, com. Răzeni; nr. 38, mun. Hâncești; nr. 39, com. Sărata Galbenă; nr. 40, or. Cimișlia; nr. 41, or. Leova; nr. 42, or. Cantemir; nr. 43, mun. Cahul; nr. 44, or. Taraclia; nr. 45, mun. Comrat; nr. 46, or. Ceadâr-Lunga; nr. 47, orașele Camenca, Râbnița, Dubăsari și Grigoriopol; nr. 48, or. Slobozia, municipiile Tiraspol și Bender; nr. 49, la est de Republica Moldova; nr. 50, la vest de Republica Moldova și nr. 51, Statele Unite ale Americii, Canada.

4. Se validează mandatele deputaților aleși în Parlamentul Republicii Moldova în cadrul alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019, în circumscripția națională, după cum urmează:

PARTIDUL POLITIC „PARTIDUL SOCIALIŞTILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA"

1. Ceban Ion
2. Smirnov Eduard
3. Țîrdea Bogdat
4. Koksal Ivanna
5. Dolință Alla
6. Gaiciuc Victor
7. Golovatiuc Vladimir
8. Răileanu Adela
9. Furculiță Corneliu
10. Bologan Victor
11. Odnostalco Vladimir
12. Mudreac Radu
13. Țurcan Vladimir
14. Zabunov Ivan
15. Burduja Petru
16. Teterea Oleg
17. Cunețchi Tatiana
18. Vartanean Gaik

BLOCUL ELECTORAL „ACUM PLATFORMA DA ȘI PAS"

19. Slusari Alexandru
20. Grosu Igor
21. Munteanu Igor
22. Țîcu Octavian
23. Nicolaescu-Onofrei Liliana
24. Litvinenco Sergiu
25. Moțpan Chiril
26. Plîngău Dinu
27. Nantoi Oazu
28. Marian Radu
29. Gherman Doina
30. Spătaru Arina
31. Roșca Veronica
32. Macari Stela

PARTIDUL DEMOCRAT DIN MOLDOVA

33. Candu Andrian
34. Botnari Constantin
35. Babuc Monica
36. Bîtca Vasile
37. Sîrbu Serghei
38. Cebotari Vladimir
39. Andronachi Vladimir
40. Drăguțanu Otilia
41. Rotundu Svetlana
42. Ivanov Violeta
43. Agache Angel
44. Vitiuc Vladimir
45. Vremea Igor

PARTIDUL POLITIC „ȘOR"

46. Jardan Petru
47. Albot Maria
48. Ulanov Denis
49. Apostolova Reghina
50. Fotescu Vadim

5. Se validează mandatele deputaților aleși în Parlamentul Republicii Moldova în cadrul alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019, în circumscripțiile uninominale, după cum urmează:

 1. Circumscripția uninominală nr. 1, or. Briceni - Greceanîi Zinaida (Partidul politic „Partidul Socialiştilor din Republica Moldova")
2. Circumscripția uninominală nr. 2, or. Ocnița - Lozovan Irina (Partidul politic „Partidul Socialiştilor din Republica Moldova")
3. Circumscripția uninominală nr. 3, mun. Edineț - Sîrbu Oleg (Partidul Democrat din Moldova)
4. Circumscripția uninominală nr. 4, or. Râșcani - Mizdrenco Vladimir (Partidul politic „Partidul Socialiştilor din Republica Moldova")
5. Circumscripția uninominală nr. 5, or. Glodeni - Leucă Ion (Partidul Democrat din Moldova)
6. Circumscripția uninominală nr. 6, or. Drochia - Padnevici Corneliu (Partidul Democrat din Moldova)
7. Circumscripția uninominală nr. 7, mun. Soroca - Pilipeţcaia Alla (Partidul politic „Partidul Socialiştilor din Republica Moldova")
8. Circumscripția uninominală nr. 8, or. Floreşti - Nichiforciuc Eugeniu (Partidul Democrat din Moldova)
9. Circumscripția uninominală nr. 9, mun. Bălți - Usatîi Alexandr (Partidul politic „Partidul Socialiştilor din Republica Moldova")
10. Circumscripția uninominală nr. 10, mun. Bălți - Nesterovschi Alexandr (Partidul politic „Partidul Socialiştilor din Republica Moldova")
11. Circumscripția uninominală nr. 11, or. Fălești - Savva Oleg (Partidul politic „Partidul Socialiştilor din Republica Moldova")
12. Circumscripția uninominală nr. 12, or. Sângerei - Brașovschi Gheorghe (Partidul Democrat din Moldova)
13. Circumscripția uninominală nr. 13, or. Rezina - Graur Eleonora (Partidul Democrat din Moldova)
14. Circumscripția uninominală nr. 14, or. Telenești - Ciobanu Maria ( Blocul electoral „ACUM Platforma DA și PAS")
15. Circumscripția uninominală nr. 15, or. Călărași - Ciubuc Nicolae (Partidul Democrat din Moldova)
16. Circumscripția uninominală nr. 16, mun. Ungheni - Guzun Ludmila (Partidul Democrat din Moldova)
17. Circumscripția uninominală nr. 17, or. Nisporeni - Plahotniuc Vladimir (Partidul Democrat din Moldova)
18. Circumscripția uninominală nr. 18, mun. Orhei - Șor Ilan (Partidul politic „Șor")
19. Circumscripția uninominală nr. 19, com. Ivancea - Tauber Marina (Partidul politic „Șor")
20. Circumscripția uninominală nr. 20, mun. Strășeni - Filip Pavel (Partidul Democrat din Moldova)
21. Circumscripția uninominală nr. 21, or. Criuleni - Carp Lilian ( Blocul electoral „ACUM Platforma DA și PAS")
22. Circumscripția uninominală nr. 22, or. Ialoveni - Vovc Liviu ( Blocul electoral „ACUM Platforma DA și PAS")
23. Circumscripția uninominală nr. 23, mun. Chișinău - Lipskii Oleg (Partidul politic „Partidul Socialiştilor din Republica Moldova")
24. Circumscripția uninominală nr. 24, mun. Chișinău - Bolea Vasile (Partidul politic „Partidul Socialiştilor din Republica Moldova")
25. Circumscripția uninominală nr. 25, mun. Chișinău - Grigoriu Inga ( Blocul electoral „ACUM Platforma DA și PAS")
26. Circumscripția uninominală nr. 26, mun. Chișinău - Reniţă Iurie ( Blocul electoral „ACUM Platforma DA și PAS")
27. Circumscripția uninominală nr. 27, mun. Chișinău - Bolea Vladimir ( Blocul electoral „ACUM Platforma DA și PAS")
28. Circumscripția uninominală nr. 28, mun. Chișinău - Batrîncea Vlad (Partidul politic „Partidul Socialiştilor din Republica Moldova")
29. Circumscripția uninominală nr. 29, mun. Chișinău - Lebedinschi Adrian (Partidul politic „Partidul Socialiştilor din Republica Moldova")
30. Circumscripția uninominală nr. 30, mun. Chișinău - Perciun Dan ( Blocul electoral „ACUM Platforma DA și PAS")
31. Circumscripția uninominală nr. 31, mun. Chișinău - Novac Grigore (Partidul politic „Partidul Socialiştilor din Republica Moldova")
32. Circumscripția uninominală nr. 32, mun. Chișinău - Popșoi Mihail ( Blocul electoral „ACUM Platforma DA și PAS")
33. Circumscripția uninominală nr. 33, mun. Chișinău - Năstase Andrei ( Blocul electoral „ACUM Platforma DA și PAS")
34. Circumscripția uninominală nr. 34, or. Anenii Noi - Jizdan Alexandru (Partidul Democrat din Moldova)
35. Circumscripția uninominală nr. 35, or. Căușeni - Repeșciuc Grigore (Partidul Democrat din Moldova)
36. Circumscripția uninominală nr. 36, or. Ștefan Vodă - Jolnaci Alexandru (Partidul politic „Partidul Socialiştilor din Republica Moldova")
37. Circumscripția uninominală nr. 37, com. Răzeni - Frunze Petru ( Blocul electoral „ACUM Platforma DA și PAS")
38. Circumscripția uninominală nr. 38, mun. Hâncești - Botnari Alexandru (Partidul Democrat din Moldova)
39. Circumscripția uninominală nr. 39, com. Sărata Galbenă - Buza Ghenadie (Partidul Democrat din Moldova)
40. Circumscripția uninominală nr. 40, or. Cimișlia - Diacov Dumitru (Partidul Democrat din Moldova)
41. Circumscripția uninominală nr. 41, or. Leova - Grețu Efrosinia (Partidul Democrat din Moldova)
42. Circumscripția uninominală nr. 42, or. Cantemir - Bacalu Elena (Partidul Democrat din Moldova)
43. Circumscripția uninominală nr. 43, mun. Cahul - Groza Ion (Candidat independent)
44. Circumscripția uninominală nr. 44, or. Taraclia - Tatarlî Chiril (Partidul politic „Partidul Socialiştilor din Republica Moldova")
45. Circumscripția uninominală nr. 45, mun. Comrat - Suhodolski Alexandr (Partidul politic „Partidul Socialiştilor din Republica Moldova")
46. Circumscripția uninominală nr. 46, or. Ceadâr-Lunga - Gagauz Fiodor (Partidul politic „Partidul Socialiştilor din Republica Moldova")
47. Circumscripția uninominală nr. 47, orașele Camenca, Râbnița, Dubăsari și Grigoriopol - Oleinic Alexandr (Candidat independent)
48. Circumscripția uninominală nr. 48, or. Slobozia, municipiile Tiraspol și Bender - Melnic Viorel (Candidat independent)
49. Circumscripția uninominală nr. 49, la est de Republica Moldova - Para Gheorghii (Partidul politic „Partidul Socialiştilor din Republica Moldova")
50. Circumscripția uninominală nr. 50, la vest de Republica Moldova - Sandu Maia ( Blocul electoral „ACUM Platforma DA și PAS")
51. Circumscripția uninominală nr. 51, SUA, Canada - Alaiba Dumitru ( Blocul electoral „ACUM Platforma DA și PAS")

6. Se confirmă listele candidaţilor supleanţi la funcţia de deputat în Parlamentul Republicii Moldova:
1) din partea Partidului politic „Partidul Socialiştilor din Republica Moldova" - 25 de candidați, potrivit anexei nr. 1;
2) din partea Blocului electoral „ACUM Platforma DA și PAS" - 33 de candidați, potrivit anexei nr. 2;
3) din partea Partidului Democrat din Moldova - 37 de candidați, potrivit anexei nr. 3;
4) din partea Partidului politic „Șor" - 44 de candidați, potrivit anexei nr. 4.

7. Se trimite prezenta hotărâre Parlamentului Republicii Moldova şi Comisiei Electorale Centrale.

8. Prezenta hotărâre este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Preşedinte                                     Mihai POALELUNGI

Chişinău, 9 martie 2019
HCC nr. 4
Dosarul nr. 48e/2019

Tel.: +373 22 25-37-08
Fax.: +373 22 25-37-46
Total vizitatori: 4407288  //   Vizitatori ieri: 2347  //   azi: 1318  //   Online: 15
Acces rapid