Hotărâre Nr.13 din 14.05.2018

Hotărârea nr. 13 din 14.05.2018 privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din articolul 25 alin. (1) din Legea nr. 947 din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii şi din articolul 10 alin. (1) lit. b) din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000 (controlul judiciar al hotărârilor emise de către Consiliul Superior al Magistraturii în cauzele disciplinare) (Sesizarea nr. 148g/2017)


Subiectul sesizării: Curtea Supremă de Justiție

Tipul hotărârii: controlul constituționalității legilor, regulamentelor și hotărârilor Parlamentului

Prevedere: Excepţie de neconstituţionalitate acceptată parțial și declararea neconstituționalității

Fişiere:
1.  ro-h132018148g2017rou56d72.pdf


Sesizări:



 

1. La originea cauzei se află excepția de neconstituționalitate a textului „hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii pot fi contestate […] doar în partea ce se referă la procedura de emitere/adoptare” din articolul 25 alin.(1) din Legea nr. 947 din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii și a articolului 25 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 544 din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului, ridicată de către dl Gheorghe Muntean, parte în dosarul nr. 3-19/17, aflat pe rolul Curții Supreme de Justiţie, reprezentat de către dna avocat Ariadna Suveica.

2. Sesizarea a fost trimisă la Curtea Constituțională pe 14 noiembrie 2017 de un complet de judecată din cadrul Curţii Supreme de Justiţie (Galina Stratulat, Iurie Bejenaru, Mariana Pitic, Luiza Gafton, Iuliana Oprea, Ala Cobăneanu, Dumitru Mardari, Oleg Sternioală şi Ion Druţă), în baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție, aşa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 9 februarie 2016.

3. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate a susţinut că textul legal contestat din articolul 25 alin. (1) din Legea nr. 947 din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, precum și articolul 25 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 544 din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului sunt contrare articolelor 21, 114 şi 115 din Constituție. 

4. Prin decizia Curţii Constituţionale din 15 decembrie 2017 sesizarea a fost declarată admisibilă, fără a prejudeca fondul cauzei.

5. În procesul examinării sesizării, Curtea Constituţională a solicitat opiniile Parlamentului, Preşedintelui Republicii Moldova şi Guvernului.

6. În şedinţa plenară publică a Curţii, excepția de neconstituționalitate a fost susținută de către dna avocat Ariadna Suveica. Parlamentul a fost reprezentat de către dl Valeriu Kuciuk, șef al Serviciului reprezentare la Curtea Constituțională și organele de drept al Direcției generale juridice a Secretariatului Parlamentului. Guvernul a fost reprezentat de către dl Eduard Serbenco, Secretar de Stat al Ministerului Justiției. 

CIRCUMSTANŢELE LITIGIULUI PRINCIPAL

7. Pe 7 februarie 2017, dl Gheorghe Muntean a depus la Consiliul Superior al Magistraturii o cerere cu privire la demisia sa din funcţia de judecător din cadrul Judecătoriei Comerciale de Circumscripţie, în conformitate cu articolul 26 alin. (2) din Legea cu privire la statutul judecătorului, din cauza reorganizării instanţei judecătoreşti.

8. Pe 28 martie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a emis hotărârea nr. 236/12, prin care a dispus eliberarea din funcţie a dlui judecător Gheorghe Muntean, în baza articolului 25 alin. (1) lit. g) din Legea cu privire la statutul judecătorului, invocându-se pronunţarea unei hotărâri definitive de condamnare.

9. Pe 12 aprilie 2017, dl Gheorghe Muntean a depus la Curtea Supremă de Justiţie o contestație împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, prin care a solicitat anularea hotărârii Consiliului din 28 martie 2017 şi obligarea acestuia de a accepta cererea sa de demisie din funcţia de judecător. În motivarea contestației sale, dl Gheorghe Muntean a menţionat că în privinţa sa există doar o ordonanţă de încetare şi de clasare a urmăririi penale, nu o hotărâre de condamnare.

10. Pe 2 noiembrie 2017, dl Gheorghe Muntean, reprezentat de către dna avocat Ariadna Suveica, a solicitat ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate a textului „hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii pot fi contestate […] doar în partea ce se referă la procedura de emitere/adoptare” din articolul 25 alin. (1) din Legea nr. 947 din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii și a articolului 25 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 544 din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului şi sesizarea Curţii Constituţionale.

11. La aceeaşi dată, Curtea Supremă de Justiţie a sesizat Curtea Constituțională în vederea soluționării excepției.

 

 

12. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele: 

Articolul 1

Statul Republica Moldova

„[…]

(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate.”

 

Articolul 4

 Drepturile şi libertăţile omului

„(1) Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile omului se interpretează şi se aplică în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care Republica Moldova este parte.

(2) Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Republica Moldova este parte şi legile ei interne, prioritate au reglementările internaţionale.”

Articolul 8

Respectarea dreptului internaţional şi

a tratatelor internaţionale

„(1) Republica Moldova se obligă să respecte Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite şi tratatele la care este parte, să-şi bazeze relaţiile cu alte state pe principiile şi normele unanim recunoscute ale dreptului internaţional.

(2) Intrarea în vigoare a unui tratat internaţional conţinînd dispoziţii contrare Constituţiei va trebui precedată de o revizuire a acesteia.”

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

„(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie.”

Articolul 21

Prezumţia nevinovăţiei

„Orice persoană acuzată de un delict este prezumată nevinovată până când vinovăţia sa va fi dovedită în mod legal, în cursul unui proces judiciar public, în cadrul căruia i s-au asigurat toate garanţiile necesare apărării sale.”

Articolul 114

Înfăptuirea justiţiei 

„Justiţia se înfăptuieşte în numele legii numai de instanţele judecătoreşti.”

Articolul 115

Instanţele judecătoreşti

„(1) Justiţia se înfăptuieşte prin Curtea Supremă de Justiţie, prin curţile de apel şi prin judecătorii.

(2) Pentru anumite categorii de cauze pot funcţiona, potrivit legii, judecătorii specializate.

(3) Înfiinţarea de instanţe extraordinare este interzisă.

(4) Organizarea instanţelor judecătoreşti, competenţa acestora şi procedura de judecată sunt stabilite prin lege organică.”

13. Prevederile relevante ale Legii nr. 947 din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii sunt următoarele:

Articolul 1

Consiliul Superior al Magistraturii, organ

de autoadministrare judecătorească

„(1) Consiliul Superior al Magistraturii este un organ independent, format în vederea organizării şi funcţionării sistemului judecătoresc, şi este garantul independenţei autorităţii judecătoreşti.

(2) Consiliul Superior al Magistraturii exercită autoadministrarea judecătorească.”

 

Articolul 4

Competenţa Consiliului Superior al Magistraturii

„[…]

(3) Întru exercitarea funcţiilor sale, Consiliul Superior al Magistraturii are următoarele competenţe în domeniul respectării disciplinei şi eticii judecătorilor:

[...]

b) examinează contestaţiile hotărîrilor emise de colegiul disciplinar;

[…].”

Articolul 25

Contestarea hotărârilor

Consiliului Superior al Magistraturii

 „(1) Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii pot fi contestate, la Curtea Supremă de Justiţie, de orice persoană interesată, în termen de 15 zile de la data comunicării, doar în partea ce se referă la procedura de emitere/adoptare. […]”

[în redacţia anterioară Legii nr. 253 din 1 decembrie 2017]

14. Prevederile relevante ale Legii nr. 544 din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului sunt următoarele:

Articolul 25

Eliberarea judecătorului din funcţie

„(1) Judecătorul este eliberat din funcţie de organul care l-a numit în cazul:

[…]

g) pronunţării hotărârii definitive de condamnare;

[…]”

15. Prevederile relevante ale Legii contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000 sunt următoarele:

Articolul 10

Competenţa Curţii Supreme de Justiţie

„(1) Curtea Supremă de Justiţie, în primă instanţă:

[…]

b) verifică legalitatea hotărîrilor Consiliului Superior al Magistraturii în cazurile prevăzute de lege.

[…].”

Articolul 26

Temeiurile anulării actului administrativ contestat

„(1) Actul administrativ contestat poate fi anulat, în tot sau în parte, în cazul în care:

a) este ilegal în fond ca fiind emis contrar prevederilor legii;

b) este ilegal ca fiind emis cu încălcarea competenţei;

c) este ilegal ca fiind emis cu încălcarea procedurii stabilite.

[…]”

 

16. Prevederile relevante ale Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale sunt următoarele:

Articolul 6

Dreptul la un proces echitabil

„1. Orice persoană are dreptul la judecarea cauzei sale în mod echitabil, în mod public şi în termen rezonabil, de către o instanţă independentă şi imparţială, instituită de lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor şi obligaţiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzaţii în materie penală îndreptate împotriva sa. Hotărârea trebuie să fie pronunţată în mod public, dar accesul în sala de şedinţă poate fi interzis presei şi publicului pe întreaga durată a procesului sau a unei părţi a acestuia, în interesul moralităţii, al ordinii publice ori al securităţii naţionale într-o societate democratică, atunci când interesele minorilor sau protecţia vieţii private a părţilor la proces o impun, sau în măsura considerată absolut necesară de către instanţă când, în împrejurări speciale, publicitatea ar fi de natură să aducă atingere intereselor justiţiei.

[…]”

 

 

1. Se admite parţial excepția de neconstituționalitate, ridicată de către dl Gheorghe Muntean, parte în dosarul nr. 3-19/17, pendinte la Curtea Supremă de Justiţie, fiind reprezentat de către dna avocat Ariadna Suveica.

2. Se declară neconstituționale textele:

- „[…] doar în partea ce se referă la procedura de emitere/adoptare” din articolul 25 alineatul (1) din Legea nr. 947 din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii;

- „b) verifică legalitatea hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii în cazurile prevăzute de lege” din articolul 10 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000.

3. Până la modificarea textelor de lege declarate neconstituționale, Curtea Supremă de Justiție va efectua un control deplin, în fapt și în drept, în privința hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii care au fost contestate în fața sa.

4. Se declară inadmisibilă excepția de neconstituționalitate în partea referitoare la controlul constituționalității articolului 25 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 544 din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului.

5. Prezenta hotărâre este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

 

 

C. Aprecierea Curții despre întinderea controlului exercitat de către Curtea Supremă de Justiție în privința hotărârilor contestate ale Consiliului Superior al Magistraturii

43. Curtea subliniază că unul dintre capetele de cerere a reclamantei din cazul Ramos Nunes De Carvalho E Sá v. Portugalia, 21 iunie 2016, § 65, caz judecat de către Curtea Europeană, fusese faptul că întinderea controlului exercitat de către Curtea Supremă de Justiție a Portugaliei echivala cu un recurs în „legalitate”, nu cu un control de „plină jurisdicție”. Curtea Supremă de Justiție nu putea reexamina stabilirea faptelor realizată de către Consiliul Superior al Magistraturii din Portugalia, nici nu putea revizui în mod efectiv sancțiunea disciplinară aplicată unui judecător.

44. De asemenea, în cazul Tato Marinho Dos Santos Costa Alves Dos Santos Et Figueiredo v. Portugalia, 21 iunie 2016, § 45, reclamanta, judecător, a susținut că instanța supremă portugheză refuzase să reexamineze faptele stabilite de către Consiliul Superior al Magistraturii din Portugalia, invocând principiul neamestecului în competența discreționară a administrației.

45. În Ramos Nunes De Carvalho E Sá v. Portugalia, § 83, Curtea Europeană a subliniat că „instanța” pe care o are în vedere articolul 6 § 1 trebuie să aibă competența de a examina toate problemele de fapt și de drept relevante pentru soluționarea litigiului pentru care a fost sesizată. Același articol reclamă ca instanțele să indice în mod suficient motivele pe care se bazează, iar această condiție impune oferirea unui răspuns special și explicit la motivele decisive pentru soluționarea litigiului în discuție (a se vedea, în același sens, Tato Marinho Dos Santos Costa Alves Dos Santos Et Figueiredo v. Portugalia, § 50).

46. Curtea subliniază că prevederile articolului 25 din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii și ale articolului 10 din Legea contenciosului administrativ nu-i conferă Curții Supreme de Justiție competența de a efectua o reexaminare a faptelor stabilite de către Consiliul Superior al Magistraturii, în cauze disciplinare împotriva judecătorilor. Prin urmare, Curtea Supremă de Justiție este împiedicată să examineze probleme care pot fi fundamentale pentru litigiile cu care este sesizată (a se vedea Oleksandr Volkov v. Ucraina, 9 ianuarie 2013, § 127). Eventualii reclamanți nu au, potrivit legilor incidente, posibilitatea unei reexaminări a faptelor decisive pentru cauza lor, de către Curtea Supremă de Justiție (a se vedea, mutatis mutandis, Tsfayo v. Regatul Unit, 14 noiembrie 2006, § 48).

47. Totuși, pentru respectarea standardelor articolului 20 din Constituție, Curtea Supremă de Justiție trebuie să aibă, în materia controlului contestațiilor la hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii, capacitatea de a soluționa problemele cu care se confruntă de o manieră eficientă și de a realiza un control la fel de eficient al cauzelor (a se vedea Ramos Nunes De Carvalho E Sá v. Portugalia, § 88).

48. Aceste precizări îi permit Curții să afirme că cerințele pe care le impun dispozițiile legale contestate nu îi conferă un caracter suficient controlului realizat de către Curtea Supremă de Justiție în materia contestațiilor la hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii. Aceeași este concluzia la care a ajuns Curtea Europeană în cazurile Ramos Nunes De Carvalho E Sá v. Portugalia, § 89, și Tato Marinho Dos Santos Costa Alves Dos Santos Et Figueiredo v. Portugalia, § 56, și pe care Curtea o împărtășește, în prezenta hotărâre.

49. Așadar, controlul a cărui realizare o impun dispozițiile normative contestate pentru Curtea Supremă de Justiție în materie de contestații ale hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii nu are o întindere suficientă și contravine articolului 20 din Constituție. Prezenta hotărâre nu implică revizuirea hotărârilor Curții Supreme de Justiție deja pronunțate împotriva hotărârilor contestate ale Consiliului Superior al Magistraturii.

 

Tel.: +373 22 25-37-08
Fax.: +373 22 25-37-46
Total vizitatori: 3494488  //   Vizitatori ieri: 2809  //   azi: 611  //   Online: 78


Acces rapid