Hotărâre Nr.10 din 08.05.2018

Hotărârea nr. 10 din 08.05.2018 privind excepția de neconstituționalitate a articolului 36 alin.(1) din Legea nr. 156 din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii (Sesizarea nr. 24g/2018)


Tipul hotărârii: controlul constituționalității legilor, regulamentelor și hotărârilor Parlamentului

Prevedere: Prevederi declarate neconstituționale

Fişiere:
1.  ro-h10201824g2018ro148b3.pdf


Sesizări:



1. La originea cauzei se află excepția de neconstituționalitate a articolului 36 alin. (1) din Legea nr. 156 din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii, ridicată de către dl avocat Petru Coșleț, în dosarul nr. 2a-163/2017, pendinte la Curtea de Apel Chișinău.

2. Excepția de neconstituționalitate a fost trimisă la Curtea Constituțională la 19 februarie 2018 de către Colegiul civil al Curții de Apel Chișinău (Nina Vascan, Vladislav Clima, Ecaterina Palanciuc), în baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție, așa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 9 februarie 2016.

3. Autorul excepției de neconstituționalitate a pretins că dispozițiile articolului 36 alin. (1) din Legea nr. 156 din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii contravin articolelor 4, 16, 46 și 47 din Constituție.

4. Prin decizia Curții Constituționale din 29 martie 2018, sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a fost declarată admisibilă, fără a prejudeca fondul cauzei.

5. În procesul examinării excepției de neconstituționalitate, Curtea Constituțională a solicitat opiniile Parlamentului, Președintelui Republicii Moldova, Guvernului și Casei Naționale de Asigurări Sociale.

6. În ședința plenară publică a Curții, excepția de neconstituționalitate a fost susținută de către dl avocat Petru Coșleț. Parlamentul a fost reprezentat de către dl Valeriu Kuciuk, șef al Serviciului reprezentare la Curtea Constituțională și organele de drept al Direcției generale juridice a Secretariatului Parlamentului. Guvernul a fost reprezentat de către dna Nelea Rusu, Secretar de Stat al Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale.

A. Circumstanțele litigiului principal

7. Pe 17 decembrie 2012, dna Valentina Agheeva s-a adresat cu o cerere prealabilă la Casa Teritorială de Asigurări Sociale Râșcani prin care a solicitat recalcularea pensiei și achitarea ei începând cu anul 2002. Dna Valentina Agheeva a beneficiat de pensie pentru limită de vârstă din data de 1 ianuarie 1992 până la data de 30 noiembrie 2002. În răspunsul la solicitarea adresată, Casa Teritorială de Asigurări Sociale Râșcani a făcut trimitere la articolul 2 din Legea nr. 156 din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii, potrivit căruia dreptul la pensie îl au asigurații domiciliați în Republica Moldova. Articolul 36 alin. (1) al aceleiași Legi prevede că asiguratului care își stabilește domiciliul în străinătate nu i se acordă dreptul la pensie conform Legii menționate.

8. Pe 28 iulie 2014, dna Valentina Agheeva a depus la Judecătoria Râșcani o cerere de chemare în judecată împotriva Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Râșcani, prin care a solicitat restabilirea și recalcularea pensiei pentru limită de vârstă.

9. Pe 26 ianuarie 2016, prin hotărârea Judecătoriei Râșcani, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

10. Pe 30 iunie 2016, prin decizia Curții de Apel Chișinău, s-a admis apelul declarat de către dna Agheeva Valentina, s-a casat hotărârea instanței de fond și s-a adoptat o nouă hotărâre, prin care acțiunea a fost respinsă ca fiind tardivă.

11. Pe 21 decembrie 2016, prin decizia Curții Supreme de Justiție s-a admis recursul și s-a casat decizia Curții de Apel Chișinău din 30 iunie 2016, cu restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău.

12. În cadrul ședinței de judecată din 1 noiembrie 2017, dl avocat Petru Coșleț a ridicat excepția de neconstituționalitate a articolului 36 alin. (1) din Legea nr. 156 din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii.

13. Prin încheierea din 29 noiembrie 2017, instanța a dispus suspendarea procesului și a trimis sesizarea la Curtea Constituțională, în vederea soluționării acesteia.

 

14. Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele:

 

Articolul 4

Drepturile și libertățile omului

„[...]

2) Dacă există neconcordanțe între pactele și tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Republica Moldova este parte și legile ei interne, prioritate au reglementările internaționale”.

 

Articolul 16

Egalitatea

„(1) Respectarea și ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului.

(2) Toți cetățenii Republicii Moldova sunt egali în fața legii şi a autorităților publice, fără deosebire de rasă, naționalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenență politică, avere sau de origine socială.”

 

Articolul 46

Dreptul la proprietate privată și protecția acesteia

„(1) Dreptul la proprietate privată, precum și creanțele asupra statului sunt garantate.

(2) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă și prealabilă despăgubire.

[…]”

Articolul 47

Dreptul la asistență și protecție socială

(1) Statul este obligat să ia măsuri pentru ca orice om să aibă un nivel de trai decent, care să-i asigure sănătatea și bunăstarea, lui și familiei lui, cuprinzând hrana, îmbrăcămintea, locuința, îngrijirea medicală, precum și serviciile sociale necesare.

(2) Cetățenii au dreptul la asigurare în caz de: șomaj, boală, invaliditate, văduvie, bătrânețe sau în celelalte cazuri de pierdere a mijloacelor de subzistență, în urma unor împrejurări independente de voința lor.

 

15. Prevederile relevante ale Legii nr. 156 din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii sunt următoarele:

 

Articolul 2

Dreptul la pensie

„(1) Dreptul la pensie îl are persoana domiciliată în Republica Moldova care îndeplinește condițiile prevăzute de prezenta lege.

(2) Dreptul la pensie este imprescriptibil.

(3) Dreptul la pensie nu poate fi cedat, total sau parțial.”


Articolul 36

Plata pensiei către persoana care și-a stabilit domiciliul în străinătate

„(1) Asiguratului care își stabilește domiciliul în străinătate nu i se acordă drept la pensie conform prezentei legi.

(2) Beneficiarului de pensie care își stabilește domiciliul în străinătate pensia stabilită se plătește anticipat pe 6 luni, începând cu luna următoare celei în care titularul a fost scos din evidență în localitatea de domiciliu.”

 

16. Prevederile relevante ale Protocolului nr. 1 adițional la Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale sunt următoarele:

Articolul 1

Protecția proprietății

„Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional.

 Dispozițiile precedente nu aduc atingere dreptului statelor de a adopta legile pe care le consideră necesare pentru a reglementa folosința bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contribuții, sau a amenzilor.”

17. Prevederile relevante ale Convenției nr. 102/1952 a Organizației Internaționale a Muncii privind normele minime de securitate socială sunt următoarele:

Articolul 69

„O prestație la care o persoană protejată ar fi avut dreptul prin aplicarea uneia din Părțile de la II la X ale prezentei Convenții poate fi suspendată, în măsura în care se prevede:

a) atât timp cât persoana interesată nu se află pe teritoriul statului membru;

[…]”.

18. Prevederile relevante ale Codului European de Securitate Socială din 16 aprilie 1964 sunt următoarele:

Articolul 68

„O prestație la care o persoană protejată ar fi avut dreptul prin aplicarea uneia din Părțile de la II la X ale prezentului Cod poate fi suspendată printr-o măsură care poate fi prevăzută:

a) atât timp cât persoana interesată nu se află pe teritoriul Părții Contractante;

 

[…]”.

 

1. Se declară neconstituționale textele

- „domiciliată în Republica Moldova” din articolul 2 alin. (1) al Legii nr. 156 din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii;

- „Asiguratului care își stabilește domiciliul în străinătate nu i se acordă drept la pensie conform legi” din articolul 36 alin. (1) al Legii nr. 156 din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii.  

2. Prezenta hotărâre este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

48. Curtea își va începe analiza prin a sublinia că în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului a fost soluționată o cauză cu același obiect, prin care statul reclamat a fost condamnat: Pichkur v. Ucraina, 7 noiembrie 2013. Reclamantul din acest caz lucrase timp de 40 de ani în Ucraina, după care a emigrat în Germania. Autoritățile ucrainene au decis anularea pensiei sale, după ce au aflat că acesta nu mai este rezident al Ucrainei. Decizia autorităților s-a bazat pe prevederile Legii privind pensia generală de stat, care interzicea plata pensiilor către cetățenii nerezidenți.

49. Una dintre funcțiile Curții Europene constă în stabilirea unui nivel minim de protecție a drepturilor fundamentale care trebuie garantat în toate statele membre ale Convenției. Curtea Europeană a explicat consecințele acestei funcții în Soering v. Regatul Unit, 7 iulie 1989, § 87: … obiectul și scopul Convenției, ca instrument pentru protecția ființelor umane, reclamă ca prevederile sale să fie interpretate și aplicate astfel încât să-i facă garanțiile practice și efective… Mai mult, orice interpretare a drepturilor și a libertăților garantate trebuie să fie conformă cu „spiritul general al Convenției, ca instrument conceput să mențină și să promoveze idealurile și valorile unei societăți democratice”.

50. Curtea subliniază că în prezenta cauză este obligată, în baza articolului 4 din Constituție, să urmeze jurisprudența Curții Europene. Aceasta este considerată parte a Convenției Europene. Raționamentele Curții Europene din cazul Pichkur v. Ucraina se bucură de autoritatea de lucru interpretat. Ele stabilesc un nivel minim de protecție în materie de plată a pensiilor către cetățenii nerezidenți și sunt la fel de pertinente și de aplicabile în toate cazurile similare. Mai mult, chiar Curtea Europeană le cere autorităților naționale să se asigure că legislația națională este conformă cu Convenția. Acest fapt pune în sarcina autorităților obligația de a asigura efectul deplin al standardelor Convenției, așa cum sunt interpretate de către Curtea Europeană. Ele trebuie să înlăture de la aplicare legislația națională care vine în mod clar în conflict cu prevederile Convenției, așa cum sunt interpretate acestea de către Curtea Europeană (a se vedea Fabris v. Franța [MC], 7 februarie 2013, §§ 72 și 75).

51. Articolul 46 alin. (1) din Constituție stabilește că dreptul de proprietate privată și creanțele asupra statului sunt garantate, iar articolul 47 alin. (2) din Constituție le garantează cetățenilor dreptul la asigurare în caz de: șomaj, boală, invaliditate, văduvie, bătrânețe sau în celelalte cazuri de pierdere a mijloacelor de subzistență, în urma unor împrejurări independente de voința lor.

52. Cele două drepturi menționate mai sus nu trebuie asigurate fiecare în mod diferit, fără o justificare obiectivă și rezonabilă, în cazul persoanelor aflate în situații similare în mod relevant.

53. Tratamentele diferențiate sunt discriminatorii dacă nu au o justificare obiectivă și rezonabilă, adică dacă nu urmăresc un scop legitim sau dacă nu există o relație rezonabilă de proporționalitate între mijloacele utilizate și scopul urmărit pentru a fi realizat (Van Raalte v. Olanda, 21 februarie 1997, § 39).

54. Articolele 2 și 36 din Legea nr. 156 din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii face dependentă plata pensiei de locul de domiciliu al persoanelor, fapt care poate conduce la situații în care anumite persoane care au muncit în Republica Moldova și care au contribuit la sistemul de asigurări sociale prin plățile lor sunt private de pensie în întregime, din simplul motiv că nu își mai au domiciliul în Republica Moldova. Mai mult, ele și-ar putea primi din nou pensia dacă s-ar întoarce în Republica Moldova. Curtea observă că această categorie de persoane se află într-o situație similară în mod relevant cu cea a pensionarilor care își au domiciliul în Republica Moldova (a se vedea, mutatis mutandis, Pichkur v. Ucraina, § 51).

55. Curtea va analiza în continuare dacă acest tratament diferențiat este unul justificat. În această privință, Curtea notează că Parlamentul și Guvernul Republicii Moldova nu au avansat nicio justificare pentru privarea acestei categorii de persoane de dreptul la pensie doar pentru că își au domiciliul în afara țării. Totuși, Casa Națională de Asigurări Sociale invocă eventualitatea apariției unor deficiențe în depistarea situațiilor de plată concomitentă a pensiei, în Republica Moldova și în alte țări cu care Republica Moldova nu a încheiat acorduri bilaterale privind asigurările sociale.

55. Curtea reține că autoritățile menționate mai sus nu au prezentat motive relevante pentru a justifica tratamentul diferențiat în discuție (a se vedea, mutatis mutandis, Pichkur v. Ucraina, § 52). Incapacitatea instituțională a Casei Naționale de Asigurări Sociale nu poate constitui un motiv de privare a persoanelor de drepturile lor fundamentale.

56. Curtea notează că articolul 69 din Convenția din 1952 a Organizației Internaționale a Muncii privind normele minime de securitate socială prevede că prestația la care ar avea dreptul o persoană protejată poate fi suspendată atât timp cât persoana interesată nu se află pe teritoriul statului membru. Totuși, acest fapt nu a împiedicat Curtea Europeană să definească standarde mai înalte în baza Convenției. Curtea Europeană reiterează în mod frecvent faptul că Convenția este un instrument viu care trebuie interpretat „în lumina condițiilor de viață ale prezentului”. Creșterea gradului de mobilitate a populației, nivelurile mai înalte de cooperare și integrare internațională, ca și evoluțiile din sfera serviciilor bancare și a tehnologiilor informaționale nu mai justifică restricțiile bazate pe criterii tehnice în privința beneficiarilor plăților de asigurări sociale care trăiesc peste hotare, care puteau fi considerate rezonabile la începutul anilor 1950, când a fost adoptată Convenția Organizației Internaționale a Muncii (a se vedea Pichkur v. Ucraina, § 53). Curtea subscrie la raționamentele Curții Europene.

57. Considerentele de mai sus sunt suficiente pentru a-i permite Curții să conchidă că tratamentul diferențiat al persoanelor care nu își au domiciliul în Republica Moldova, în comparație cu cele care își au domiciliul în Republica Moldova, în materie de plată a pensiilor, încalcă articolele 46 și 47, coroborate cu articolul 16 din Constituție (a se vedea, mutatis mutandis, Pichkur v. Ucraina, § 53).

58. Persoanele care beneficiază de plata pensiilor în Republica Moldova trebuie să se bucure în continuare de acestea, chiar dacă își schimbă locul de domiciliu în afara țării.

Tel.: +373 22 25-37-08
Fax.: +373 22 25-37-46
Total vizitatori: 3494553  //   Vizitatori ieri: 2809  //   azi: 674  //   Online: 44


Acces rapid