DECIZIE
DE INADMISIBILITATE 
a sesizării nr. 172g/2019 
privind excepția de neconstituționalitate a unor dispoziții din articolul 210 alin. (1) din Codul de procedură penală
(scoaterea bunurilor de sub sechestru în procesul penal)

CHIŞINĂU
31 octombrie 2019

Curtea Constituțională, judecând în componența:

dlui Vladimir ȚURCAN, preşedinte,
dlui Eduard ABABEI,
dnei Domnica MANOLE,
dlui Nicolae ROȘCA,
dnei Liuba ȘOVA,
dlui Serghei ȚURCAN, judecători,
cu participarea dnei Eugenia Mîța, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea depusă și
înregistrată pe 1 octombrie 2019,
Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,
Având în vedere actele şi lucrările dosarului,
Deliberând pe 31 octombrie 2019 în camera de consiliu,

Pronunță următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află excepția de neconstituționalitate a textului „ori din alte motive, a decăzut necesitatea de a menţine bunurile sub sechestru" din articolul 210 alin. (1) din Codul de procedură penală, ridicată de dnii avocați Viorel Berliba, Tudor Osoianu și Ivan Ungurean, în dosarul nr. 1-1028/18, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani.

2. Sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a fost trimisă la Curtea Constituțională, pe 30 septembrie 2019, de dna judecător Angela Vasilenco, în baza articolului 135 alin. (1) lit. a) și g) din Constituție.

A. Circumstanțele litigiului principal 

3. Pe rolul Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, se află cauza penală de învinuire a dlor Vasile Pșederschi și Eugeniu Panfil de comiterea infracțiunilor prevăzute la articolele 190 alin. (5) [Escrocheria], 326 alin. (1¹) [Traficul de influență] și 335 alin. (1¹) [Abuzul de serviciu] din Codul penal. Potrivit rechizitoriului, dnii Vasile Pșederschi și Eugeniu Panfil sunt învinuiți, între altele, că prin acțiunile lor ar fi provocat S.R.L. „Globalpharm Company" un prejudiciu în proporții deosebit de mari.

4. Printr-o încheiere din 3 octombrie 2018, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, a autorizat aplicarea sechestrului pe mijloacele bănești în mărime de 4147951,84 de lei, aflate pe contul bancar al S.R.L. „Veronica" (întreprindere administrată la data comiterii presupuselor infracțiuni de către dl Vasile Pșederschi), deschis la B.C. „Eurocreditbank". În argumentare, s-a menționat că aplicarea sechestrului reprezintă o măsură necesară și proporțională pentru: (i) asigurarea reparării prejudiciului presupus a fi cauzat prin comiterea de infracțiuni; (ii) asigurarea acțiunii civile; și pentru (iii) dispunerea unei eventuale confiscări speciale a bunurilor dobândite din comiterea de infracțiuni.

5. Pe 3 septembrie 2019, dl avocat Sergiu Bejan, care reprezintă interesele părții vătămate S.R.L. „Globalpharm Company" (întreprindere administrată la data comiterii presupuselor infracțiuni de către dl Eugeniu Panfil), a depus la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, o cerere de ridicare a sechestrului, invocând faptul că a decăzut necesitatea menținerii bunurilor sub sechestru.

6. În cadrul ședinței de judecată din 20 septembrie 2019, acuzatorul de stat i-a solicitat instanței admiterea cererii. Apărătorii dlor Vasile Pșederschi și Eugeniu Panfil, dnii avocați Tudor Osoianu și Ivan Ungurean, au pledat pentru respingerea cererii.

7. Printr-o încheiere din 20 septembrie 2019, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, a respins această cerere ca prematură. Instanța a menționat că problema ridicării sechestrului va fi examinată la adoptarea sentinței, așa cum prevede articolul 385 alin. (1) pct. 12) din Codul de procedură penală.

8. Reprezentatul S.R.L. „Globalpharm Company" a contestat această încheiere cu recurs. Deocamdată, instanța de recurs nu s-a pronunțat pe marginea recursului declarat.

9. Tot pe 20 septembrie 2019, dnii avocați Viorel Berliba, Tudor Osoianu și Ivan Ungurean, care îi reprezintă pe dnii Vasile Pșederschi și Eugeniu Panfil, au ridicat în fața instanței o excepție de neconstituționalitate a textului „ori din alte motive, a decăzut necesitatea de a menţine bunurile sub sechestru" din articolul 210 alin. (1) din Codul de procedură penală.

10. Printr-o încheiere din 23 septembrie 2019, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate și a trimis sesizarea către Curtea Constituțională, în vederea soluționării acesteia.

B. Legislația pertinentă 

11. Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele:

Articolul 1

Statul Republica Moldova

„[...]

(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate."

Articolul 22

Neretroactivitatea legii

„Nimeni nu va fi condamnat pentru acţiuni sau omisiuni care, în momentul comiterii, nu constituiau un act delictuos. De asemenea, nu se va aplica nici o pedeapsă mai aspră decât cea care era aplicabilă în momentul comiterii actului delictuos."

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

„(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

12. Prevederile relevante ale Codului de procedură penală sunt următoarele:

Articolul 197

Alte măsuri procesuale de constrângere

„(1) În scopul asigurării ordinii stabilite de prezentul cod privind urmărirea penală, judecarea cauzei şi executarea sentinţei, organul de urmărire penală, procurorul, judecătorul de instrucţie sau instanţa, conform competenţei, sînt în drept să aplice faţă de bănuit, învinuit, inculpat alte măsuri procesuale de constrîngere, cum ar fi:

[...]

4) măsuri asiguratorii în vederea reparării prejudiciului cauzat de infracţiune;

[...]."

Articolul 202

Măsuri asiguratorii pentru repararea prejudiciului, pentru eventuala confiscare specială sau confiscare extinsă a bunurilor şi pentru garantarea executării pedepsei amenzii

„(1) Organul de urmărire penală din oficiu sau instanţa de judecată, la cererea părţilor, poate lua în cursul procesului penal măsuri asiguratorii pentru repararea prejudiciului cauzat de infracţiune, pentru eventuala confiscare specială sau confiscare extinsă a bunurilor, precum şi pentru garantarea executării pedepsei amenzii.

(2) Măsurile asiguratorii pentru repararea prejudiciului cauzat de infracţiune, pentru eventuala confiscare specială sau confiscare extinsă a bunurilor, precum şi pentru garantarea executării pedepsei amenzii, constau în sechestrarea bunurilor mobile şi imobile în conformitate cu art. 203-210."

Articolul 203

Punerea sub sechestru

„(1) Punerea sub sechestru a bunurilor este o măsură procesuală de constrângere, care constă în inventarierea bunurilor şi interzicerea proprietarului sau posesorului de a dispune de ele, iar în caz de necesitate, de a se folosi de aceste bunuri. După punerea sub sechestru a conturilor şi a depozitelor bancare sînt încetate orice operaţiuni în privinţa acestora.

(2) Punerea sub sechestru a bunurilor se aplică pentru a asigura repararea prejudiciului cauzat de infracţiune, acţiunea civilă sau eventuala confiscare specială sau confiscare extinsă a bunurilor ori a contravalorii bunurilor prevăzute la art. 106 alin. (2) şi art. 106¹ din Codul penal."

Articolul 205

Temeiurile de punere sub sechestru

„(1) Punerea sub sechestru a bunurilor poate fi aplicată de către organul de urmărire penală sau de către instanţă numai în cazurile în care există o bănuială rezonabilă că bunurile urmărite vor fi tăinuite, deteriorate sau cheltuite.

[...]."

Articolul 209

Contestarea punerii bunurilor sub sechestru

(1) Punerea bunurilor sub sechestru poate fi contestată în modul stabilit de prezentul cod, însă plângerea sau recursul înaintat nu suspendă executarea acestei acţiuni.

(2) Alte persoane decât bănuitul, învinuitul, inculpatul care consideră că punerea sub sechestru a bunurilor lor este efectuată ilegal sau neîntemeiat sunt în drept să ceară organului de urmărire penală sau instanţei să scoată bunurile de sub sechestru. În cazul în care acestea refuză să satisfacă rugămintea sau nu au comunicat persoanei respective despre soluţionarea cererii timp de 10 zile din momentul primirii ei, persoana este în drept să solicite scoaterea bunurilor de sub sechestru în ordinea procedurii civile. Hotărârea instanţei de judecată în privinţa acţiunii civile privind scoaterea bunurilor de sub sechestru poate fi atacată de către procuror în instanţa ierarhic superioară cu recurs în termen de 10 zile, însă, după intrarea ei în vigoare, este obligatorie pentru organele de urmărire penală şi pentru instanţa de judecată care judecă cauza penală în cadrul soluţionării chestiunii ale cui bunuri trebuie să fie confiscate sau, după caz, urmărite.

Articolul 210

Scoaterea bunurilor de sub sechestru în procesul penal

„(1) Bunurile se scot de sub sechestru prin hotărârea organului de urmărire penală sau instanţei dacă, în urma retragerii acţiunii civile, modificării încadrării juridice a infracţiunii incriminate bănuitului, învinuitului, inculpatului ori din alte motive, a decăzut necesitatea de a menţine bunurile sub sechestru. Instanţa de judecată, judecătorul de instrucţie sau procurorul, în limitele competenţei lor, ridică sechestrul asupra bunurilor şi în cazurile în care constată ilegalitatea punerii acestora sub sechestru de către organele de urmărire penală fără autorizaţia respectivă.

(2) Potrivit cererii părţii civile sau a altor persoane interesate de a cere repararea prejudiciului material în ordinea procedurii civile, organul de urmărire penală sau instanţa de judecată este în drept să menţină bunurile sub sechestru şi după încetarea procesului penal, scoaterea persoanei de sub urmărire penală sau achitarea persoanei, timp de o lună de la intrarea în vigoare a hotărârii respective."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorilor excepției de neconstituționalitate 

13. În argumentarea excepției de neconstituționalitate, autorii pretind că textul „ori din alte motive, a decăzut necesitatea de a menţine bunurile sub sechestru" din articolul 210 alin. (1) din Codul de procedură penală este imprevizibil.

14. Astfel, în opinia autorilor sesizării, prevederile contestate le oferă instanțelor de judecată o putere discreționară excesivă și, prin urmare, contravin articolelor 1 alin. (3), 22, și 23 din Constituție.

B. Aprecierea Curții 

15. Examinând admisibilitatea sesizării, Curtea constată următoarele.

16. În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în prezenta cauză a Codului de procedură penală, ține de competența Curții Constituționale.

17. Curtea constată că excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de dnii avocați Viorel Berliba, Tudor Osoianu și Ivan Ungurean, în dosarul nr. 1-1028/18, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. Astfel, sesizarea este formulată de către subiectul căruia i s-a conferit acest drept, în baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.

18. În baza articolului 210 alin. (1) din Codul de procedură penală, organul de urmărire penală sau instanţa scoate bunurile de sub sechestru dacă după retragerea acţiunii civile, a modificării încadrării juridice a infracţiunii incriminate bănuitului, învinuitului, inculpatului ori din alte motive a decăzut necesitatea de a menţine bunurile sub sechestru.

19. Autorii excepției de neconstituționalitate contestă textul „ori din alte motive, a decăzut necesitatea de a menţine bunurile sub sechestru" din articolul menționat și susțin că acesta este imprevizibil.

20. Curtea reiterează că, pentru a exclude orice echivoc, textul legislativ trebuie să fie formulat în mod clar şi inteligibil, fără dificultăţi de ordin sintactic şi pasaje obscure (DCC nr. 49 din 31 mai 2018, § 30).

21. Norma de drept trebuie să fie formulată cu o precizie suficientă, astfel încât să-i permită persoanei să decidă asupra conduitei sale şi să prevadă, în mod rezonabil, în funcţie de circumstanţe, consecinţele acestei conduite (DCC nr. 142 din 22 noiembrie 2018, § 24).

22. Totodată, pentru ca legea să îndeplinească cerinţa previzibilității, ea trebuie să stabilească cu o claritate suficientă întinderea şi modalităţile de exercitare a puterii discreţionare relevante acordate autorităţilor publice, ţinând cont de scopul legitim urmărit, pentru a-i oferi persoanei o protecţie adecvată împotriva arbitrarului (Sissanis v. România, 25 ianuarie 2007, § 66).

23. Raportând cele menționate supra la pretinsa problemă de neconstituționalitate cu care a fost sesizată, Curtea constată că, în conformitate cu articolul 203 alin. (1) din Codul de procedură penală, punerea sub sechestru a bunurilor reprezintă o măsură procesuală de constrângere, care constă în inventarierea bunurilor şi în interdicția pentru proprietar sau posesor de a dispune de acestea, iar în caz de necesitate, de a le folosi. După punerea sub sechestru a conturilor şi a depozitelor bancare, sunt încetate orice operațiuni în privinţa acestora.

24. În procesul penal, sechestrul poate fi aplicat pentru a asigura repararea prejudiciului cauzat prin comiterea infracţiunii și acţiunea civilă sau pentru a asigura eventuala confiscare a bunurilor ori a contravalorii bunurilor folosite sau dobândite din comiterea de infracțiuni, precum și în cazul posibilității aplicării unei amenzi ca sancțiune de drept penal [a se vedea articolele 203 alin. (2) și 204 din Codul de procedură penală, precum și DCC nr. 91 din 27 iulie 2018, §§ 20-23].

25. Totodată, articolul 205 alin. (1) din Codul de procedură penală stabilește motivele care justifică aplicarea sechestrului, i.e.: dacă există o bănuială rezonabilă că bunurile urmărite vor fi tăinuite, deteriorate sau cheltuite.

26. În ipoteza în care un asemenea risc nu mai există, atunci menținerea bunurilor sub sechestru va fi considerată o măsură disproporționată. Persoana ar putea cere ridicarea sechestrului de îndată ce nu mai există vreun motiv pentru menținerea sechestrului aplicat, iar instanța de judecată trebuie să se pronunțe pe marginea unei astfel de solicitări.

27. În consecință, semnificația textului „ori din alte motive, a decăzut necesitatea de a menţine bunurile sub sechestru" din articolul 210 alin. (1) din Codul de procedură penală poate fi dedusă de către instanțele de drept comun printr-o interpretare sistemică și rezonabilă, ținând cont de articolele 203 alin. (2) și 205 din Codul de procedură penală.

28. Curtea reamintește că o dispoziție legală nu poate fi ruptă din sistemul normativ din care face parte şi nu poate acţiona în mod izolat. Dimpotrivă, ea trebuie citită în coroborare cu celelalte dispoziții legale incidente, ca făcând parte dintr-un sistem juridic coerent (DCC nr. 23 din 29 martie 2018, § 30; DCC nr. 142 din 22 noiembrie 2018, § 36).

29. Așadar, există repere obiective care ajută destinatarul și interpretul legii să prevadă sensul exact al dispozițiilor contestate.

30. Având în vedere cele menționate supra, Curtea conchide că excepția de neconstituționalitate este nefondată și, prin urmare, trebuie respinsă ca inadmisibilă.

Din aceste motive, în baza articolului 26 din Legea cu privire la Curtea Constituțională și a articolelor 61 alin. (3) şi 64 din Codul jurisdicției constituționale, Curtea Constituțională

D E C I D E: 

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a textului „ori din alte motive, a decăzut necesitatea de a menţine bunurile sub sechestru" din articolul 210 alin. (1) din Codul de procedură penală, ridicată de dnii avocați Viorel Berliba, Tudor Osoianu și Ivan Ungurean, în dosarul nr. 1-1028/18, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Președinte  Vladimir ŢURCAN 

Chișinău, 31 octombrie 2019 
DCC nr. 115 
Dosarul nr. 172g/2019