Decizie Nr. 42 din 08.05.2018

Decizia nr.42 din 08.05.2018 de inadmisibilitate a sesizării nr. 44g/2018 privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din Codul civil, adoptat prin Legea nr. 1107 din 6 iunie 2002, din Legea nr. 142 din 26 iunie 2008 cu privire la ipotecă și din Legea nr. 449 din 30 iulie 2001 cu privire la gaj (învestirea contractelor de ipotecă/gaj cu formulă executorie)


Subiectul Sesizării: Judecătorie (instanţa de fond), Judecătoria Orhei, sediul central

Fişiere:
1. ro-d42201844g2018rou600ca.pdf
2. ro-d42s44g2018rusdc14e.pdf


Sesizări:


1. La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate:

- a textelor „cât şi de un terţ”, conținut de articolul 456 alin. (3), „și pe debitorul gajist când acesta este un terţ”, conținut de articolul 482 alin. (2) din Codul civil, adoptat prin Legea nr. 1107 din 6 iunie 2002;

- a textelor „sau a debitorului” și „garant ipotecar – persoană ce transmite în ipotecă un bun sau bunuri imobile în vederea garantării executării obligaţiei debitorului”, conținute de articolul 3 din Legea nr.142 din  26 iunie 2008 cu privire la ipotecă;

- a textului „cât şi garantul ipotecar. În cazul în care executarea obligaţiei de către debitor este garantată prin ipotecă de către garantul ipotecar, acesta are calitatea de debitor ipotecar”, conținut de articolul 9 alin. (3) din Legea nr. 142 din 26 iunie 2008 cu privire la ipotecă;

- a alineatului (4) și a textului „de garantul ipotecar”, conținut de alin. (5), a alineatelor (6) și (7) din articolul 9 din Legea nr. 142 din 26 iunie 2008 cu privire la ipotecă;

- a textului „cât și un terț”, conținut de articolul 2 alin. (2), și a textului „şi/sau ale persoanelor terţe”, conținut de alineatele (1) și (7) din articolul 26¹ din Legea nr. 449-XV din 30 iulie 2001 cu privire la gaj,

ridicată de către dna avocat Cristina Doga, în dosarul nr. 2c-21/2017, aflat pe rolul Judecătoriei Orhei, sediul central.

2. Excepția de neconstituționalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională pe 24 aprilie 2018 de către dna judecător Veronica Cupcea, de la Judecătoria Orhei, sediul central, în baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituţie, așa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 2 din 9 februarie 2016.

10. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

„(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative.”

Articolul 46

Dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia

„(1) Dreptul la proprietate privată, precum şi creanţele asupra statului sunt garantate.

[…].”

11. Prevederile relevante ale Codului civil al Republicii Moldova, adoptat prin Legea nr. 1107 din 6 iunie 2002, sunt următoarele:

Articolul 456

Creditorul gajist şi debitorul gajist

„(1) Creditorul gajist este persoana obligaţiile faţă de care sunt garantate prin gaj.

(2) Debitor gajist este proprietarul sau un alt posesor şi uzufructuar legal al bunurilor depuse în gaj care are dreptul de a înstrăina aceste bunuri.

(3) Gajul poate fi constituit atât de debitorul obligaţiei garantate, cât şi de un terţ.”

Articolul 482

Cedarea gradului de prioritate

„(1) Creditorul gajist poate ceda unui alt creditor gajist gradul de prioritate în mărimea creanţei garantate cu gaj, astfel încât ultimul să treacă în locul primului în mărimea creanţei creditorului care a cedat gradul de prioritate.

(2) Creditorul gajist care a cedat gradul de prioritate are obligaţia ca, în termen de 3 zile de la cedare, să înştiinţeze despre aceasta pe debitor şi pe debitorul gajist când acesta este un terţ.

[…].”

12. Prevederile relevante ale Legii nr.142 din 26 iunie 2008 cu privire la ipotecă sunt următoarele:

Articolul 3

Termeni şi definiţii

„În sensul prezentei legi, următoarele noţiuni semnifică:

bun imobil – bunuri imobile definite în conformitate cu Codul civil şi bunuri imobile viitoare înregistrate în Registrul bunurilor imobile în conformitate cu legislaţia;

ipotecă – drept real în al cărui temei creditorul este în drept să ceară satisfacerea creanţelor sale, cu preferinţă faţă de ceilalţi creditori, inclusiv statul, din valoarea bunurilor imobile depuse în ipotecă, în cazul în care debitorul omite să execute obligaţiile garantate cu ipotecă;

creanţă ipotecară – drepturi de creanţă garantate cu ipotecă;

creditor ipotecar – creditor a cărui creanţă este garantată cu ipotecă;

debitor – debitorul ipotecar sau o altă persoană care are o obligaţie faţă de creditorul ipotecar, a cărei executare este garantată cu ipotecă;

debitor ipotecar – persoană ce transmite în ipotecă un bun sau bunuri imobile în vederea garantării executării obligaţiei sale sau a debitorului faţă de creditorul ipotecar;

garant ipotecar – persoană ce transmite în ipotecă un bun sau bunuri imobile în vederea garantării executării obligaţiei debitorului;

[…].”

Articolul 9

Subiecţii ipotecii

„(1) Poate fi creditor ipotecar orice persoană fizică sau juridică. În cazul în care calitatea de creditor ipotecar este cumulată de două sau mai multe persoane, în baza aceluiaşi contract de ipotecă, acestea vor avea acelaşi grad de prioritate, dacă contractul de ipotecă nu prevede altfel.

(2) Este debitor ipotecar orice persoană fizică sau juridică cu drept de proprietate asupra bunului imobil asupra căruia este instituită ipoteca, precum şi posesorul care are dreptul de a înstrăina acest bun.

(3) Poate fi debitor ipotecar atât debitorul, cât şi garantul ipotecar. În cazul în care executarea obligaţiei de către debitor este garantată prin ipotecă de către garantul ipotecar, acesta are calitatea de debitor ipotecar.

(4) Debitorul şi garantul ipotecar, în calitatea lor de debitor ipotecar, pot conveni asupra condiţiilor de garantare a executării obligaţiilor debitorului de către garantul ipotecar, precum şi asupra obligaţiilor debitorului faţă de garantul ipotecar în cazul executării dreptului de ipotecă de către creditorul ipotecar. Lipsa unui asemenea acord scris nu influenţează valabilitatea ipotecii.

(5) Dacă debitorul nu execută obligaţiile garantate cu ipotecă, creditorul ipotecar are dreptul la satisfacerea creanţelor ipotecare din contul bunului imobil ipotecat de garantul ipotecar.

(6) Garantul ipotecar nu poate opune creanţele sale faţă de debitor satisfacerii creanţelor creditorului ipotecar din contul bunului imobil ipotecat.

(7) În cazul în care creanţele creditorului ipotecar sunt satisfăcute de către garantul ipotecar, inclusiv din contul bunului imobil ipotecat, acesta obţine dreptul de creditor al obligaţiilor debitorului. După ce garantul ipotecar execută obligaţia debitorului, primul are dreptul să solicite de la creditorul ipotecar dovada executării obligaţiei în condiţiile stabilite de lege.”

13. Prevederile relevante ale Legii cu privire la gaj nr.449 din 30 iulie 2001 sunt următoarele:

 

 

 

Articolul 2

Debitorul gajist

„(1) Este debitor gajist orice persoană fizică sau juridică care este proprietar, un alt posesor sau uzufructuar legal al bunurilor depuse în gaj şi care are dreptul de a înstrăina aceste bunuri.

(2) Poate fi debitor gajist atât debitorul obligaţiei garantate, cât şi un terţ.

[…].”

Articolul 261

Constituirea gajului la emiterea obligaţiunilor asigurate cu bunurile proprii ale emitentului şi/sau ale persoanelor terţe

„(1) Prin derogare de la prevederile art.13, constituirea gajului pentru garantarea plăţii unei sume de bani în cazul emiterii de obligaţiuni asigurate cu bunurile proprii ale emitentului şi/sau ale persoanelor terţe are loc fără încheierea contractului de gaj, în temeiul cererii emitentului de obligaţiuni, la care se anexează:

[…]

(7) În cazul neexecutării la scadenţă de către emitent a obligaţiilor sale ce rezultă din obligaţiunile asigurate cu bunurile proprii ale emitentului şi/sau ale persoanelor terţe, deţinătorii de obligaţiuni (creditorii gajişti) menţionaţi la alin.(5) sunt în drept să iniţieze procedura de executare silită a dreptului de gaj în modul stabilit de legislaţie.”

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate:

- a textelor „cât şi de un terţ”, conținut de articolul 456 alin. (3), „și pe debitorul gajist când acesta este un terţ”, conținut de articolul 482 alin. (2) din Codul civil, adoptat prin Legea nr. 1107 din 6 iunie 2002;

- a textelor „sau a debitorului” și „garant ipotecar – persoană ce transmite în ipotecă un bun sau bunuri imobile în vederea garantării executării obligaţiei debitorului”, conținute de articolul 3 din Legea nr.142 din 26 iunie 2008 cu privire la ipotecă;

- a textului „cât şi garantul ipotecar. În cazul în care executarea obligaţiei de către debitor este garantată prin ipotecă de către garantul ipotecar, acesta are calitatea de debitor ipotecar”, conținut de articolul 9 alin. (3) din Legea nr. 142 din 26 iunie 2008 cu privire la ipotecă;

- a alineatului (4) și a textului „de garantul ipotecar”, conținut de alin. (5), a alineatelor (6) și (7) din articolul 9 din Legea nr. 142 din 26 iunie 2008 cu privire la ipotecă;

- a textului „cât și un terț”, conținut de articolul 2 alin. (2), și a textului „şi/sau ale persoanelor terţe”, conținut de alineatele (1) și (7) din articolul 26¹ din Legea nr. 449 din 30 iulie 2001 cu privire la gaj,

ridicată de către dna avocat Cristina Doga, în dosarul nr. 2c-21/2017, aflat pe rolul Judecătoriei Orhei, sediul central.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

16. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele.

17. În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în prezenta cauză a Codului civil, a Legii cu privire la ipotecă și a Legii cu privire la gaj, ține de competența Curții Constituționale.

18. Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de către dna avocat Cristina Doga, în dosarul nr. 2c-21/2017, pendinte la Judecătoria Orhei, sediul central. Ea este formulată de către subiectul abilitat cu acest drept, în baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituţie, așa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 2 din 9 februarie 2016.

19. Potrivit argumentelor autorului, prevederile contestate sunt contrare articolelor 23 și 46 din Constituție.

20. Curtea subliniază că, atunci când trebuie să soluționeze excepțiile de neconstituționalitate, ea trebuie să verifice pertinența prevederilor normative contestate pentru soluționarea litigiului principal din fața instanțelor de judecată.

21. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că din circumstanțele cauzei rezultă în mod clar că obiectul litigiului principal îl constituie declararea nulității unor clauze contractuale, care prevăd învestirea cu formulă executorie a contractelor de ipotecă.

22. Totodată, Curtea observă că autorul excepției se referă în critica sa la situația garantului ipotecar (terțul gajist), care își asumă unele obligații în cadrul contractului de ipotecă, însă în cazul executării creanței de către creditor este lipsit de contraprestații sau de garanții efective de recuperare a patrimoniului.

23. Curtea constată că prevederile legale contestate nu sunt aplicabile pentru soluționarea litigiului principal din fața instanței de judecată.

24. Curtea reamintește că de invocarea unei excepţii de neconstituţionalitate trebuie să profite, în primul rând, autorul acesteia, în caz contrar acest instrument fiind unul simulat și lipsind de eficiență excepția.

25. Prin urmare, Curtea menţionează că, în cazul constatării neconstituţionalităţii unei norme prin intermediul excepţiei, aceasta nu manifestă doar o funcţie preventivă, ci şi una reparatorie, pentru că ea priveşte în primul rând situaţia concretă a părţii lezate în drepturile sale prin norma criticată.

26. De asemenea, Curtea reiterează că o eventuală aplicare și interpretare defectuoasă a dispozițiilor legale nu poate servi drept motiv de neconstituționalitate.

27. Așadar, Curtea reiterează că prevederile contestate nu sunt relevante pentru soluționarea cauzei.

28. Având în vedere considerentele menţionate mai sus, Curtea reține că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate nu întrunește condițiile de admisibilitate pentru exercitarea controlului constituționalității și nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Tel.: +373 22 25-37-08
Fax.: +373 22 25-37-46
Total vizitatori: 3948712  //   Vizitatori ieri: 2784  //   azi: 2711  //   Online: 36


Acces rapid