Decizie Nr. 112 din 04.12.2017

Decizia nr.112 din 04.12.2017 de inadmisibilitate a sesizării nr. 145a/2017 privind controlul constituționalității unor prevederi din articolul 17 alin. (2) din Legea nr. 136 din 17 iunie 2016 privind statutul municipiului Chișinău (desemnarea viceprimarilor)


Subiectul Sesizării: deputatul în Parlament, dl Vasile Bolea

Fişiere:
1. ro-d11204122017ro8117a.pdf


Sesizări:


Adresă:

1. ADRESĂ (04.12.2017)

1. La 9 noiembrie 2017, dl Vasile Bolea, deputat în Parlamentul Republicii Moldova, a adresat Curţii Constituţionale sesizarea pentru controlul constituționalității textului „În cazul în care proiectul de decizie privind alegerea în funcția de viceprimar a candidaturii propuse este exclus de pe ordinea de zi la 2 ședințe consecutive de către consiliul municipal sau nu întrunește numărul necesar de voturi la 2 şedinţe consecutive, primarul general numește viceprimarul prin dispoziție, care se aduce la cunoștința consiliului municipal." de la alineatul (2) al articolului 17 din Legea nr. 136 din 17 iunie 2016 privind statutul municipiului Chișinău.

A. Motivele sesizării

2. Motivele sesizăriii, astfel cum au fost expuse de autorul acesteia, pot fi rezumate după cum urmează.

3. La 17 iunie 2016, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea  nr. 136 din 17 iunie 2016 privind statutul municipiului Chişinău, care reglementează particularitățile specifice ale organizării și funcționării autorităților administrației publice din municipiul Chișinău.

4. Articolul 17 alin. (1) din legea menționată stabilește că municipiul Chişinău are 4 viceprimari. Numărul de viceprimari poate fi mărit prin decizia consiliului municipal, adoptată cu votul majorității consilierilor aleși.

5. Potrivit articolului 17 alin. (2) din aceeași lege, viceprimarul este ales la propunerea primarului general prin decizia consiliului municipal, adoptată cu votul majorităţii consilierilor aleşi. În cazul în care proiectul de decizie privind alegerea în funcția de viceprimar a candidaturii propuse este exclus de pe ordinea de zi la 2 şedinţe consecutive de către consiliul municipal sau nu întruneşte numărul necesar de voturi la 2 şedinţe consecutive, primarul general numește viceprimarul prin dispoziție, care se aduce la cunoștința consiliului municipal

6. În opinia autorului sesizării, prevederile articolului 17 alin. (2) din lege, care stabilesc dreptul primarului general de a numi viceprimarul în cazul eșuării alegerii acestuia de către consiliul municipal Chișinău, contravin principiului autonomiei locale și cerințelor de calitate a legii, fiind astfel contrare dispoziţiilor articolelor 23, 109 și 112 din Constituție. În același context, autorul sesizării consideră că exercitarea acestei atribuții de către un primar interimar este a fortiori contrară acelorași prevederi constituționale, fiind exercitată de o persoană care nu a fost aleasă în această funcție prin votul cetățenilor.

7. Prevederile relevante ale Constituției (republicată în M.O., 2016, nr. 78, art. 140) sunt următoarele: 

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-și cunoaște drepturile și îndatoririle

„(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-și cunoaște drepturile și îndatoririle. În acest scop statul publică și face accesibile toate legile și alte acte normative."

Articolul 109

Principiile de bază ale administrării publice locale

„(1) Administrația publică în unitățile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiile autonomiei locale, ale descentralizării serviciilor publice, ale eligibilității autorităților administrației publice locale și ale consultării cetățenilor în problemele locale de interes deosebit.

(2) Autonomia privește atât organizarea și funcționarea administrației publice locale, cât și gestiunea colectivităților pe care le reprezintă.

(3) Aplicarea principiilor enunțate nu poate afecta caracterul de stat unitar."

Articolul 112

Autoritățile sătești și orășenești

„(1) Autoritățile administrației publice, prin care se exercită autonomia locală în sate și în orașe, sunt consiliile locale alese și primarii aleși.

(2) Consiliile locale și primarii activează, în condițiile legii, ca autorități administrative autonome și rezolvă treburile publice din sate și orașe.

(3) Modul de alegere a consiliilor locale și a primarilor, precum și atribuțiile lor, este stabilit de lege."

8. Prevederile relevante ale Legii nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administraţia publică locală (M.O., 2007, nr. 32-35, art. 116) sunt următoarele:

Articolul 34

Interimatul funcției de primar

„(1) În cazul încetării înainte de termen a mandatului, al suspendării din funcție sau al imposibilității primarului de a-şi exercita atribuțiile, interimatul se asigură de drept de către un viceprimar.

(2) Dacă viceprimarul, din motive obiective, refuză interimatul funcției de primar sau dacă primarul şi viceprimarul sunt suspendați din funcție concomitent, sau, din anumite cauze, aceste funcții devin vacante, consiliul local împuternicește, în termen de 5 zile, o altă persoană să exercite temporar atribuțiile primarului.

(3) În caz de absență temporară, primarul poate delega, sub proprie răspundere, exercitarea atribuțiilor sale viceprimarului sau, după caz, secretarului consiliului pe întreaga durată a absenței sale.

(4) În exercitarea temporară a atribuțiilor de primar, secretarul consiliului nu este exonerat de exercitarea atribuțiilor sale de bază."

9. Prevederile relevante ale Legii nr. 136 din 17 iunie 2016 privind statutul municipiului Chişinău (M.O., 2016, nr. 306-313, art. 645) sunt următoarele:

Articolul 17

Viceprimarii municipiului

„(1) Municipiul Chişinău are 4 viceprimari. Numărul de viceprimari poate fi mărit prin decizia consiliului municipal, adoptată cu votul majorității consilierilor aleși.

(2) Viceprimarul este ales la propunerea primarului general prin decizia consiliului municipal, adoptată cu votul majorităţii consilierilor aleşi. În cazul în care proiectul de decizie privind alegerea în funcția de viceprimar a candidaturii propuse este exclus de pe ordinea de zi la 2 şedinţe consecutive de către consiliul municipal sau nu întruneşte numărul necesar de voturi la 2 şedinţe consecutive, primarul general numește viceprimarul prin dispoziție, care se aduce la cunoștința consiliului municipal.

[...]"

1.    Se declară inadmisibilă sesizarea deputatului Vasile Bolea privind controlul constituționalității textului „În cazul în care proiectul de decizie privind alegerea în funcția de viceprimar a candidaturii propuse este exclus de pe ordinea de zi la 2 ședințe consecutive de către consiliul municipal sau nu întrunește numărul necesar de voturi la 2 şedinţe consecutive, primarul general numește viceprimarul prin dispoziție, care se aduce la cunoștința consiliului municipal." de la alineatul (2) al articolului 17 din Legea nr. 136 din 17 iunie 2016 privind statutul municipiului Chișinău.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

12. Examinând sesizarea sub aspectul admisibilității, Curtea constată următoarele.

13. Curtea reține că, în temeiul articolului 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, articolului 4 alin. (1) lit. a) din Legea cu privire la Curtea Constituțională și articolului 4 alin. (1) lit. a) din Codul jurisdicției constituționale, Curtea exercită, la sesizare, controlul constituționalității legilor.

14. Articolele 25 lit. g) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi 38 alin. (1) lit. g) din Codul jurisdicţiei constituţionale abilitează deputatul în Parlament cu dreptul de a sesiza Curtea Constituţională.

15. Curtea reține că prerogativa cu care a fost învestită prin articolul 135 alin.(1) lit. a) din Constituţie presupune stabilirea corelaţiei dintre normele contestate şi textul Constituţiei, ţinând cont de principiul supremaţiei acesteia.

16. Curtea menționează că obiectul controlului constituţionalităţii îl constituie textul „În cazul în care proiectul de decizie privind alegerea în funcția de viceprimar a candidaturii propuse este exclus de pe ordinea de zi la 2 ședințe consecutive de către consiliul municipal sau nu întrunește numărul necesar de voturi la 2 şedinţe consecutive, primarul general numește viceprimarul prin dispoziție, care se aduce la cunoștința consiliului municipal." de la alineatul (2) al articolului 17 din Legea nr. 136 din 17 iunie 2016 privind statutul municipiului Chișinău.

17. Curtea observă că autorul sesizării susține că prevederile contestate din articolul 17 alineatul (2) din Legea privind statutul municipiului Chișinău contravin articolelor 23, 109 și 112 din Constituție.

18. Examinând sesizarea, Curtea constată că dispoziţiile Legii privind statutul municipiului Chișinău au făcut obiectul Deciziei de inadmisibilitate nr. 59 din 6 septembrie 2016, inclusiv în partea ce ține de numirea viceprimarilor de către primar în cazul eșuării alegerii acestora de către consiliul municipal. Prin decizia menționată, Curtea a respins sesizarea ca fiind neîntemeiată.

19. Curtea a reținut că atât consiliul municipal Chișinău, cât și primarul general sunt autorități ale administrației publice locale, constituite prin votul direct al cetățenilor, ceea ce le conferă, în egală măsură, legitimitate, și prin care, potrivit prevederilor Constituției, se realizează autonomia locală la nivelul municipiului.

20. Curtea a constatat că legiuitorul a determinat atribuțiile autorităților locale ale municipiului Chișinău, prin consacrarea unor competențe în soluționarea problemelor de interes local. În același timp, legea exclude implicarea autorităților de nivel central în adoptarea deciziilor locale. Prin urmare, în contextul normelor constituționale cuprinse la articolul 109, Curtea a constatat că normele legale criticate nu sunt de natură să afecteze principiile administrării publice locale.

21. Așa fiind, întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței anterioare a Curții Constituționale, soluția și considerentele din decizia menționată își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

22. Mai mult, Curtea subliniază că prevederile contestate constituie o excepție de la regula alegerii viceprimarilor de către consiliul municipal, care intervine ca mecanism de deblocare în cazul obstrucționării deliberate de către consiliul municipal a alegerii viceprimarilor.

23. În partea ce ține de neclaritatea privind mandatul primarului interimar, Curtea reține că, potrivit articolului 34 alin. (1) din Legea privind administrația publică locală, în cazul încetării înainte de termen a mandatului, al suspendării din funcţie sau al imposibilităţii primarului de  a-şi exercita atribuţiile, interimatul se asigură de drept de către un viceprimar.

24. În acest context, Curtea reamintește că, în jurisprudența sa anterioară, a statuat că raţiunea dispunerii interimatului rezidă în depăşirea situaţiei create ca urmare a imposibilităţii exercitării atribuţiilor de către titularul mandatului şi în evitarea unor perturbaţii în activitatea acestei instituții (a se vedea Hotărârea nr. 9 din 21 mai 2013).

25. Curtea a reținut că Constituția nu poate fi un „pact sinucigaș" („The Constitution is not a suicide pact"). Astfel, nici o prevedere din Constituție nu poate fi interpretată ca permițând blocarea instituțiilor sale. O interpretare prea restrictivă, limitând foarte mult posibilitățile de restabilire a ordinii constituționale, ar fi un handicap pentru funcționarea democrației și a statului de drept.

26. Analizând Constituţia ca un tot unitar şi obiectivul specific al acesteia, care urmăreşte să evite crearea vidului de putere şi să asigure instituţii pe deplin funcționale, Curtea a subliniat că în situația de blocaje instituționale, când atribuțiile unor instituții nu sunt exercitate de titularii acestora, indiferent de motivele acestor blocaje, dispozițiile constituționale prevăd suplinirea acestora prin instituirea interimatului.

27. Curtea constată că legiuitorul nu a limitat volumul atribuțiilor primarului interimar. Astfel, Curtea reţine că legea nu instituie vreo diferenţă între atribuțiile primarului titular și ale celui interimar, ceea ce înseamnă că aceștia au aceleași atribuții - ubi lex non distinguit nec nos distinguere debemus (unde legea nu distinge, nici noi nu trebuie să distingem).

28. Astfel, Curtea reține că preluarea ipso jure de către primarul interimar a plenitudinii atribuțiilor titularului funcției are menirea să asigure continuitatea exercitării atribuțiilor primarului, în cazul în care survin circumstanțe de natură a face imposibilă activitatea acestuia din urmă.

29. Singura diferență dintre mandatul titularului și al celui interimar este faptul că exercitarea mandatului de către primarul interimar este provizorie, deci limitată în timp.

30. Curtea reține că, în jurisprudența sa anterioară, a reiterat că situaţiile provizorii, precum interimatul, menite să evite crearea vidului de putere şi să asigure organizarea mecanismelor de formare a instituţiilor funcţionale plenipotenţiare, trebuie să fie înlăturate cât mai curând posibil. La fel, Curtea a subliniat inadmisibilitatea permanentizării situaţiilor de interimat (HCC nr. 9 din 21 mai 2013, §§77-78).

31. În lumina celor expuse, Curtea reţine că sesizarea este vădit neîntemeiată și nu întrunește condițiile de admisibilitate pentru a fi examinată în fond.

32. În același timp, având în vedere lipsa unor prevederi referitoare la limitele temporale ale suspendării primarului titular, ce antrenează instituirea interimatului funcției, Curtea va emite o adresă Parlamentului, în vederea excluderii riscurilor de permanentizare a interimatului funcției de primar.

Tel.: +373 22 25-37-08
Fax.: +373 22 25-37-46
Total vizitatori: 2717135  //   Vizitatori ieri: 3648  //   azi: 2598  //   Online: 33


Acces rapid