Decizie Nr. 96 din 04.10.2017

Decizia nr.96 din 04.10.2017 de inadmisibilitate a sesizării nr. 123a/2017 privind controlul constituționalității articolelor 33 și 34 din Legea privind administrația publică locală și art. 177 alin. (2) din Codul electoral(revocarea primarului prin referendum)


Subiectul Sesizării: grup de deputaţi în Parlament, Mihai Ghimpu, Alina Zotea, Ion Apostol, Valerian Bejan, Roman Boțan, Ion Casian, Petru Cosoi, Ștefan Vlas și Lilian Carp

Fişiere:
1. ro-d9604102017ro5678c.pdf


Sesizări:


1. La 19 septembrie 2017, Mihai Ghimpu, Alina Zotea, Ion Apostol, Valerian Bejan, Roman Boțan, Ion Casian, Petru Cosoi, Ștefan Vlas și Lilian Carp, deputați în Parlament, au adresat Curţii Constituţionale sesizarea pentru controlul constituționalității articolelor 33 și 34 din Legea nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală și articolului 177 alineatul (2) din Codul electoral nr. 1381-XIII din 21 noiembrie 1997.

A. Motivele sesizării

2. Motivele sesizării, astfel cum au fost expuse de autorii sesizării, pot fi rezumate după cum urmează.

3. Potrivit dispozițiilor art. 33 din Legea privind administrația publică locală, în cazul săvârșirii unei infracțiuni primarul poate fi suspendat din funcție până la soluționarea definitivă a cauzei de către instanța de judecată. În același timp, art. 34 stabilește temeiurile și procedura exercitării interimatului funcţiei de primar.

4. De asemenea, potrivit art. 177 alin. (2) din Codul electoral, primarul poate fi revocat prin referendum, în cazul în care acesta nu respectă interesele comunităţii locale, nu exercită în mod adecvat atribuţiile de ales local prevăzute de lege, încalcă normele morale şi etice, fapte confirmate în modul stabilit.

5. Autorul sesizării susține că prevederile contestate din Legea privind administrația publică locală, potrivit cărora primarul poate fi suspendat din funcție, contravin articolelor 2 alin. (1), 39 alin. (1), 54 alin. (1) și 109 alin. (1) din Constituție, iar dispozițiile din Codul electoral care reglementează temeiurile revocării din funcție a primarului prin referendum încalcă articolele 38, 110 și 112 din Constituție.

6. Prevederile relevante ale Constituției (republicată în M.O., 2016, nr. 78, art. 140) sunt următoarele: 

Articolul 38

Dreptul de vot şi dreptul de a fi ales

„[...]

(3) Dreptul de a fi aleşi le este garantat cetăţenilor Republicii Moldova cu drept de vot, în condiţiile legii."

Articolul 109

Principiile de bază ale administrării publice locale

„(1) Administraţia publică în unităţile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiile autonomiei locale, ale descentralizării serviciilor publice, ale eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice locale şi ale consultării cetăţenilor în problemele locale de interes deosebit.

(2) Autonomia priveşte atât organizarea şi funcţionarea administraţiei publice locale, cât şi gestiunea colectivităţilor pe care le reprezintă

[...]"

Articolul 112

Autorităţile săteşti şi orăşeneşti

„(1) Autorităţile administraţiei publice, prin care se exercită autonomia locală în sate şi în oraşe, sunt consiliile locale alese şi primarii aleşi.

 (2) Consiliile locale şi primarii activează, în condiţiile legii, ca autorităţi administrative autonome şi rezolvă treburile publice din sate şi oraşe.

 (3) Modul de alegere a consiliilor locale şi a primarilor, precum şi atribuţiile lor, este stabilit de lege."

7. Prevederile relevante ale Legii nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administraţia publică locală (M.O., 2007, nr. 32-35, art. 116) sunt următoarele:

Articolul 33

Suspendarea din funcţie a primarului

„(1) În cazul în care a fost deferit justiţiei pentru săvârșirea unei infracţiuni, primarul poate fi suspendat din funcţie până la soluţionarea definitivă a cauzei. Organizarea de noi alegeri pentru funcția de primar nu se admite pe întreaga durată a suspendării.

(2) Suspendarea poate fi dispusă numai de către instanța de judecată, în condițiile legii.

(3) Dacă a fost achitat sau dosarul său penal a fost clasat, cu excepţia cazurilor de amnistie, primarul suspendat din funcţie are dreptul la reparare, în condiţiile legii, a prejudiciului cauzat. Primarul este restabilit în funcţie pentru perioada până la expirarea mandatului său.

(4) Prevederile prezentului articol se aplică, în modul respectiv, şi viceprimarilor."

Articolul 34

Interimatul funcţiei de primar

„(1) În cazul încetării înainte de termen a mandatului, al suspendării din funcţie sau al imposibilităţii primarului de a-şi exercita atribuţiile, interimatul se asigură de drept de către un viceprimar.

(2) Dacă viceprimarul, din motive obiective, refuză interimatul funcţiei de primar sau dacă primarul şi viceprimarul sunt suspendaţi din funcţie concomitent, sau, din anumite cauze, aceste funcţii devin vacante, consiliul local împuterniceşte, în termen de 5 zile, o altă persoană să exercite temporar atribuţiile primarului.

(3) În caz de absenţă temporară, primarul poate delega, sub proprie răspundere, exercitarea atribuţiilor sale viceprimarului sau, după caz, secretarului consiliului pe întreaga durată a absenţei sale.

(4) În exercitarea temporară a atribuţiilor de primar, secretarul consiliului nu este exonerat de exercitarea atribuţiilor sale de bază."

8. Prevederile relevante ale Codului electoral nr. 1381-XIII din 21 noiembrie 1997 (republicat în M.O., 2016, nr. 277-287, art. 585) sunt următoarele:

Articolul 177

Problemele supuse referendumului local

„[...]

(2) Revocarea primarului prin referendum poate fi iniţiată în cazul în care acesta nu respectă interesele comunităţii locale, nu exercită în mod adecvat atribuţiile de ales local prevăzute de lege, încalcă normele morale şi etice, fapte confirmate în modul stabilit."

Articolul 180

Iniţierea referendumului local

„Referendumul local poate fi iniţiat:

a) de 1/2 din numărul consilierilor aleşi, iar în cazul revocării primarului prin vot secret - de 2/3 din numărul consilierilor aleşi;

b) de primarul satului (comunei), sectorului, oraşului (municipiului), cu excepţia cazului când se iniţiază referendum pentru revocarea primarului;

c) de autoritatea reprezentativă a unităţii administrativ-teritoriale cu statut special;

d) de 10 la sută din numărul cetăţenilor cu drept de vot care domiciliază pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale respective."

Articolul 181

Înregistrarea grupului de iniţiativă

„[...]

 (2) Grupul de iniţiativă se înregistrează de către autorităţile administraţiei publice locale în termen de 5 zile de la prezentarea cererii de înregistrare, procesului-verbal de constituire şi întrebărilor formulate. În cazul iniţierii referendumului local pentru revocarea primarului, grupul de iniţiativă este înregistrat de către judecătoria de sector (raională) sau municipală în a cărei rază teritorială se află localitatea respectivă.

(3) În hotărîrea de înregistrare se indică termenul de colectare a semnăturilor, care nu poate fi mai mic de 30 de zile şi nici mai mare de 60 de zile calendaristice, precum şi întrebările preconizate a fi supuse referendumului local.

[...]"

Articolul 185

Prezentarea și verificarea listelor de subscripție

„(1) Listele de subscripție autentificate se prezintă consiliului local sau autorității reprezentative a unității administrativ-teritoriale cu statut special. În cazul inițierii referendumului local pentru revocarea primarului, listele de subscripție se prezintă judecătoriei de sector (raionale) sau municipale în a cărei rază teritorială se află localitatea respectivă.

[...]"

Articolul 186

Adoptarea și publicarea deciziei privind

 desfășurarea referendumului local

„(1) După expirarea a 15 zile de la depunerea listelor de subscripţie sau de la adoptarea deciziei consiliului local, a autorităţii reprezentative a unităţii administrativ-teritoriale cu statut special sau a primarului, consiliul local respectiv sau autoritatea reprezentativă a unităţii administrativ-teritoriale cu statut special va adopta decizia privind desfăşurarea referendumului local sau refuzul de a-l efectua.

(2) Decizia privind desfăşurarea referendumului local va cuprinde:

a) propunerea privind data referendumului, care poate fi efectuat peste cel puţin o lună şi nu mai târziu de 45 de zile din ziua adoptării deciziei;

b) problemele ce urmează a fi supuse referendumului;

c) motivele revocării primarului, în cazul referendumului pentru revocarea acestuia."

1.    Se declară inadmisibilă sesizarea deputaților Mihai Ghimpu, Alina Zotea, Ion Apostol, Valerian Bejan, Roman Boțan, Ion Casian, Petru Cosoi, Ștefan Vlas și Lilian Carp privind controlul constituționalității articolelor 33 și 34 din Legea nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală și articolului 177 alineatul (2) din Codul electoral nr. 1381-XIII  din  21 noiembrie 1997.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

13. Examinând sesizarea sub aspectul admisibilității, Curtea constată următoarele.

14. Curtea reține că, în temeiul articolului 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, articolului 4 alin. (1) lit. a) din Legea cu privire la Curtea Constituțională și articolului 4 alin. (1) lit. a) din Codul jurisdicției constituționale, Curtea exercită, la sesizare, controlul constituționalității legilor.

15. Articolele 25 lit. g) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi 38 alin. (1) lit. g) din Codul Jurisdicţiei Constituţionale abilitează deputatul în Parlament cu dreptul de a sesiza Curtea Constituţională.

16. Curtea menționează că obiectul controlului constituţionalităţii îl constituie articolele 33 și 34 din Legea nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală și articolul 177 alineatul (2) din Codul electoral nr. 1381-XIII din 21 noiembrie 1997.

17. Curtea observă că autorul sesizării susține că prevederile contestate din Legea privind administrația publică locală, potrivit cărora primarul poate fi suspendat din funcție, contravin articolelor 2 alin. (1), 39 alin. (1) 54 alin. (1) și 109 alin. (1) din Constituție, iar dispozițiile din Codul electoral care reglementează temeiurile revocării din funcție a primarului prin referendum aduc atingere articolelor 38, 110 și 112 din Constituție.

18. Examinând sesizarea, Curtea constată că dispoziţiile art. 33 din Legea privind administrația publică locală au fost supuse controlului constituţionalității prin raportare la critici de neconstituţionalitate similare, instanţa de contencios constituţional pronunţând, în acest sens, Decizia nr. 89 din 6 septembrie 2017, prin care a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate invocată.

19. În decizia menționată, Curtea a reținut că prerogativa de a suspenda primarul din funcție aparține în exclusivitate instanței de judecată.

20. În acest sens, Curtea a reiterat și constatările Comisiei de la Veneția, potrivit cărora intervenția unei instanțe judecătorești reprezintă un element necesar al acestui sistem, deoarece astfel se asigură libertatea de exercitare a funcției de ales local, în conformitate cu prevederile art. 7 alin. (1) din Carta Europeană a Autonomiei Locale (CDL-AD (2009) 049, pct. 11).

21. De asemenea, potrivit Comisiei de la Veneția, suspendarea din funcție poate fi justificată în cazul săvârșirii unei infracțiuni sau chiar a unei abateri grave de către un ales local, acțiunile căruia ar putea prejudicia unitatea administrativ-teritorială, cu scopul de a preveni sau de a stopa o astfel de prejudiciere (CDL-AD (2014) 022, pct. 31).

22. Totodată, Curtea a menționat că dispozițiile legale privind suspendarea din funcție pot avea un caracter necesar atunci când sunt determinate de situații cu caracter temporar ce fac imposibilă exercitarea funcției. Or, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, scopul măsurii de suspendare nu este unul punitiv, ci mai degrabă de precauție și provizoriu, în măsura în care privește apărarea interesului public prin suspendarea din funcție a unei persoane acuzată de comiterea unei infracțiuni de serviciu, și astfel de prevenire a altor posibile acte similare sau consecințe ale unor asemenea acte (a se vedea mutatis mutandis cauza Țehanciuc v. România, decizie din 22 noiembrie 2011).

23. În același timp, Curtea a subliniat că aplicarea în privința primarului  a măsurii procesuale de constrângere - suspendarea provizorie din funcție nu se dispune în mod automat, prin efectul legii (ope legis), ci se va supune aprecierii instanței de judecată. Or, acesteia îi revine obligația să constate temeiurile și să justifice oportunitatea suspendării din funcție a primarului, precum și să-și motiveze decizia pronunțată, ținând cont de circumstanțele particulare ale fiecărui caz în parte, fără a se limita la formulări generale și abstracte.

24. Prin urmare, Curtea reține că, întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, atât soluţia, cât şi considerentele expuse în Decizia nr. 89 din 6 septembrie 2017 sunt valabile şi în prezenta cauză.

25. În partea ce ține de pretinsa neconstituționalitate a art. 34 din Legea privind administrația publică locală, care stabilește temeiurile și procedura exercitării interimatului funcţiei de primar, Curtea observă că autorii nu au indicat dispozițiile din Constituție în raport cu care prevederile criticate ar fi în contradicție. Dacă ar proceda la examinarea sesizării formulate într-o asemenea manieră eliptică, instanța de control constituțional s-ar substitui autorilor acesteia în formularea unor critici de neconstituţionalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil însă în condiţiile în care, prin prisma articolului 24 alin. (2) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi articolului 39 din Codul jurisdicţiei constituţionale, sesizarea trebuie să fie motivată, să cuprindă obiectul şi împrejurările pe care subiectul îşi întemeiază cerinţele, să expună normele legale şi argumentele care justifică faptul că prevederea contestată contravine Constituţiei, precum şi legătura cauzală directă între norma contestată şi argumentele invocate.

26. În ceea ce priveşte criticile vizând neconstituţionalitatea articolului 177 alin. (2) din Codul electoral, potrivit căruia revocarea primarului prin referendum poate fi iniţiată în cazul în care acesta nu respectă interesele comunităţii locale, nu exercită în mod adecvat atribuţiile de ales local prevăzute de lege sau încalcă normele morale şi etice, Curtea reține următoarele.

27. Prin Hotărârea nr. 13 din 14 martie 2002, Curtea a declarat neconstituţională excluderea dispoziției privind retragerea mandatului primarului de către cetățeni prin referendum local.

28. În context, Curtea a afirmat că: „Prin modificarea operată în dispoziţiile privind modalităţile de încetare înainte de termen a mandatului primarului, şi anume excluderea dispoziţiei privind revocarea acestuia de către cetăţeni în cadrul unui referendum local, a fost restrâns unul din drepturile cetăţenilor Republicii Moldova, fără ca această restrângere să fie justificată de Constituţie [...]" (HCC nr. 13 din 14 martie 2002 §6).

29. De asemenea, în Hotărârea nr. 13 din 14 martie 2002, Curtea a reliefat că:

„6. [...]

Dreptul cetăţenilor de a revoca un funcţionar ales, dacă acesta nu face faţă intereselor colectivităţii în cauză, se întemeiază pe:

- principiul exercitării directe de către popor a suveranităţii, statuat în art.2 alin.(1) din Constituţie;

- dreptul la administrare, consfinţit de art.39 din Constituţie, potrivit căruia cetăţenii Republicii Moldova au dreptul de a participa la administrarea treburilor publice nemijlocit;

- principiul consultării cetăţenilor în problemele locale de interes deosebit, consacrat în art.109 alin.(1) din Constituţie.

[...]"

30. Curtea observă că și Congresul Autorităţilor Locale şi Regionale al Consiliului Europei, în Raportul privind „Democrația locală în Republica Moldova", a relevat că primarul, nefiind subordonat consiliului local sau altei autorități, nu poate fi demis din funcție decât prin organizarea unui referendum local (a se vedea CPL (12)9 §65).

31. Astfel, Curtea constată că dispoziţiile legale criticate reprezintă o concretizare a dispoziţiilor art. 112 alin. (2) din Constituţie, potrivit cărora consiliile locale şi primarii activează, în condiţiile legii, ca autorităţi administrative autonome şi rezolvă treburile publice din sate şi oraşe. Prin urmare, activitatea primarilor trebuie să se circumscrie regulilor pe care legiuitorul le-a instituit în vederea creării cadrului legal de funcţionare a acestora. Or, principiul autonomiei locale nu justifică existenţa unei autonomii de decizie în afara cadrului legal, a cărui respectare este obligatorie.

32. În același timp, Comisia de la Veneția a relevat că, pentru a garanta liberul exercițiu al mandatului de ales local, în conformitate cu Carta europeană a autonomiei locale, dispozițiile legale care stabilesc temeiurile încetării înainte de termen a mandatului trebuie interpretate în sens restrâns și aplicate numai în cazuri excepționale (a se vedea CDL-AD(2014)022 §27).

33. Așadar, Curtea constată că, potrivit art. 177 alin. (2) din Codul electoral, primarul poate fi revocat prin referendum, în cazul în care acesta (1) nu respectă interesele comunităţii locale, (2) nu exercită în mod adecvat atribuţiile de ales local prevăzute de lege sau (3) încalcă normele morale şi etice.

34. Totodată, Curtea observă că art. 186 alin. (2) din Codul electoral stabilește că decizia privind desfășurarea referendumului local trebuie să cuprindă motivele revocării primarului.

35. Prin urmare, Curtea subliniază că, la adoptarea deciziei privind desfășurarea referendumului local pentru revocarea primarului, atât consiliul local, cât și instanța de judecată, în cazul în care inițiativa desfășurării referendumului local pentru revocarea primarului vine de la cetățeni, nu trebuie să se limiteze la reiterarea temeiurilor formale prevăzute de Codul electoral, ci are sarcina de a motiva aplicarea în concret a acestor temeiuri circumscrise fiecărui caz particular.

36. Mai mult, Curtea reține că la baza hotărârii Comisiei Electorale Centrale cu privire la stabilirea datei desfășurării referendumului local privind revocarea primarului trebuie să stea o decizie motivată, care cuprinde argumente factologice relevante şi suficiente care să justifice revocarea primarului din funcție.

37. Adițional, Curtea menționează că decizia consiliului local și a organului electoral poate constitui obiect al unei acțiuni în contenciosul administrativ, astfel, ține de competența instanței de judecată de a verifica și a se pronunţa asupra temeiniciei motivelor revocării primarului, în fiecare caz individual.

38. Având în vedere cele menționate supra, Curtea reţine că sesizarea nu întrunește condițiile de admisibilitate pentru a fi examinată în fond.

Tel.: +373 22 25-37-08
Fax.: +373 22 25-37-46
Total vizitatori: 2717195  //   Vizitatori ieri: 3648  //   azi: 2653  //   Online: 88


Acces rapid