Decizie Nr. 51 din 06.06.2017

Decizia nr. 51 din 06.06.2017 de inadmisibilitatea sesizării nr. 73b/2017 privind sistemul electoral


Subiectul Sesizării: Un grup de deputaţi din Parlamentul Republicii Moldova, Artur Gutium și Vladimir Cernat, deputați în Parlament

Fişiere:
1. ro-d51201792fb1.pdf


Sesizări:


1. La 24 mai 2017, Artur Gutium și Vladimir Cernat, deputați în Parlament, au adresat Curţii Constituţionale o sesizare, prin care solicită:

- interpretarea articolelor 2, 38, 39, 60, 72 alin.(3) lit.a), 110 alin.(2) şi 111 alin.(1) din Constituţie, sub următoarele aspecte:

„1) Poate fi afectată suveranitatea naţională a poporului Republicii Moldova în dependenţă de sistemul electoral care este adoptat de organul reprezentativ - Parlamentul? 

2) Este obligat Parlamentul, la adoptarea unui sistem electoral, să ţină cont de experienţa internaţională la acest aspect, în special dacă într-un stat sau altul, eficienţa unui sau altui sistem electoral nu a atins efectele scontate? 

3) Are dreptul Parlamentul să decidă în mod autonom asupra oportunităţii adoptării unui sau altui sistem electoral? 

4) Poate fi afectat dreptul de a fi ales în sensul limitării acestuia în dependenţă de sistemul electoral adoptat sau numărul de tururi de scrutin în care este considerat ales deputatul (majoritate relativă sau absolută)? 

5) Este obligat Parlamentul, la adoptarea unui sistem electoral şi la stabilirea reprezentativităţii cetăţenilor, să ţină cont de cetăţenii Republicii Moldova domiciliaţi peste hotarele ţării? 

6) La adoptarea sistemului electoral mixt este suficient să se stabilească pentru cetăţenii domiciliaţi peste hotare sau pentru teritoriile autonome cu statut special modele diferite de cele aplicate în plan naţional de reprezentare în Parlamentul ţării, spre exemplu anumite cote de reprezentare? 

7) Poate delega Parlamentul, la adoptarea unui sistem electoral, atribuţiile de determinare a criteriilor exacte, a hotarelor sau constituirea circumscripţiilor electorale unui organ autonom şi apolitic, precum este Comisia Electorală Centrală, care urmează să-şi asume decizia politică în acest sens? 

8) Este oportună modificarea sistemului electoral existent (în baza listelor de partid închise, într-o singură circumscripţie naţională) prin introducerea sistemului electoral mixt (alegerea în 51 de circumscripţii uninominale cu vot majoritar într-un singur tur şi într-o singură circumscripţie naţională în baza listelor de partid închise) până la alegerile parlamentare ordinare din 2018? 

9) Este oportună modificarea sistemului electoral existent (în baza listelor de partid închise într-o singură circumscripţie naţională) prin introducerea sistemului electoral mixt (alegerea în 51 de circumscripţii uninominale cu vot majoritar într-un singur tur şi într-o singură circumscripţie naţională în baza listelor de partid închise) ţinând cont de experienţa unor astfel de state precum Romania, Ucraina, Georgia? 

10) Este limitat Parlamentul în dreptul său de a adopta unul sau altul sistem electoral luând act de existenţa pe teritoriul său a unor teritorii autonome cu statut special ori teritorii temporar necontrolate de autorităţile constituţionale ale statului? 

11) Este suficientă stabilirea în lege doar a prevederilor generale privind organizarea și desfășurarea alegerilor în circumscripții uninominale în teritoriul cu statut special, temporar necontrolate de autorităţile constituţionale ale statului fără stabilirea expresă în lege a numărului exact de circumscripţii sau unei cote de deputaţi? 

12) Este suficientă stabilirea în lege doar a prevederilor generale privind organizarea şi petrecerea alegerilor în circumscripţii uninominale amplasate în afara Republicii Moldova, pentru proprii cetăţeni, fără stabilirea expresă în lege a numărului exact de circumscripţii sau a unei cote de deputaţi? 

13) Este suficientă şi conformă stabilirea unui singur tur de alegeri cu vot majoritar în circumscripţii uninominale? 

14) În condiţiile schimbării sistemului electoral, cu introducerea sistemului mixt şi reducerea numărului de deputaţi aleşi pe liste de partid, de la 101 la 50, este necesară sau nu reducerea pragului electoral de accedere în Parlament?"

-      controlul constituționalității articolului 86 alin.(2) din Codul electoral.

2. La 25 mai 2017, deputaţii Artur Gutium și Vladimir Cernat au completat sesizarea, solicitând Curţii Constituţionale exercitarea controlului constituționalității unor prevederi din proiectul de lege pentru modificarea Codului electoral, adoptat de Parlament în prima lectură la 5 mai 2017, și anume:

„Art.I. - Codul electoral al Republicii Moldova nr.1381-XIII din 21 noiembrie 1997 [...], cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

9. La articolul 291

La alineatul (3) după sintagma „care au participat la scrutinul precedent.", se introduce o frază nouă „La fel la deschiderea secţiilor de votare din străinătate, Comisia Electorală Centrală va ţine cont de numărul cetăţenilor aflaţi peste hotarele Republicii Moldova, în baza informaţiei eliberată de organele competente a statului gazdă unde urmează a fi deschise secţiile de votare respective.";

10. După art. 291, se introduce un nou articol, articolul 292 cu următorul text:

„Articolul 292. Particularităţile constituirii şi funcţionării secţiilor de votare pentru alegătorii din localităţile din stânga Nistrului (Transnistria) şi a birourilor electorale ale secţiilor de votare pentru localităţile din stânga Nistrului (Transnistria)

(1) În cazul alegerilor parlamentare, prezidenţiale şi al referendumului republican, pentru alegătorii din localităţile din stânga Nistrului (Transnistria), Comisia Electorală Centrală organizează mai multe secţii de votare cu sediul pe teritoriul Republicii Moldova aflat sub jurisdicţia constituţională a autorităţilor publice centrale. La formarea respectivelor secţii de votare, Comisia Electorală Centrală va ţine cont de factorii geografici şi va asigura la maxim accesul alegătorului la procesul electoral şi organele electorale respective.

(2) Comisia Electorală Centrală va forma secţii de votare distincte pentru alegătorii din localităţile din stingă Nistrului (Transnistria), care aparţin circumscripţiei electorale respective formate de Comisia Electorală Centrală în baza regulamentului aprobat. Respectivele secţii de votare se subordonează consiliului electoral format în conformitate cu prevederile art.75 alin.(3) a prezentului cod.

(3) La formarea biroului electoral al secţiei de votare pentru alegătorii din localităţile din stânga Nistrului (Transnistria), art. 29 Cod electoral se aplică în modul corespunzător. Organul administraţiei publice locale competent să desemneze membri ai biroului electoral al secţiei de votare respectiv fiind cel de la sediul secţiei de votare deschis pentru alegătorii din localităţile din stânga Nistrului (Transnistria).

(4) Particularităţile organizării şi funcţionării birourilor electorale ale secţiilor de votare pentru alegătorii din localităţile din stânga Nistrului (Transnistria) se reglementează de Comisia Electorală Centrală, iar cheltuielile aferente organizării şi funcţionării acestor birouri se suportă din bugetul alocat pentru alegeri/referendum. Pentru respectivele secţii de votare, cheltuielile se estimează în prealabil de către Guvern şi Comisia Electorală Centrală, iar în cazul când nu sunt prevăzute în bugetul alocat pentru alegeri/referendum, mijloacele financiare se alocă din Fondul de rezervă al Guvernului. 

26. Titlul III va avea următorul cuprins:

[...]

 Articolul 73. Alegerile Parlamentului

(2) Alegerile Parlamentului se efectuează în baza unui sistem mixt (proporţional şi majoritar) într-o circumscripţie naţională şi în circumscripţii uninominale.

(3) În circumscripţia naţională se aleg 50 de deputaţi în baza votului reprezentării proporţionale. In circumscripţiile uninominale se aleg 51 de deputaţi în baza votului majoritar, câte unul de la fiecare circumscripţie."

Articolul 74. Circumscripţiile electorale

(1) Alegerile parlamentare se organizează în baza unei circumscripţii naţionale, care cuprinde întreg teritoriul Republicii Moldova şi secţiile de votare peste hotare, precum şi în baza a 50 de circumscripţii uninominale, inclusiv pentru localităţile din stânga Nistrului (Transnistria) şi peste hotare.

(2) Toate circumscripţiile uninominale se constituie de către Comisia Electorală Centrală. Circumscripţiile uninominale de pe teritoriul Republicii Moldova aflat sub jurisdicţia autorităţilor constituţionale se formează după principiul teritorial-demografic în una sau în mai multe localităţi vecine, având la bază un număr similar de alegători în fiecare circumscripţie electorală cu o deviere de cel mult 15%. Baza de calcul pentru formarea circumscripţiilor uninominale constituie numărul alegătorilor înscrişi în listele electorale la fiecare secţie de votare de la ultimele alegeri naţionale.

(3) Circumscripţia uninominală se formează din localităţile unei unităţi administrativ-teritoriale de nivelul doi, sau, în scopul unei organizări mai optimale, diferitor unităţi.

(4) În cazul în care numărul alegătorilor într-o localitate este mai mare decât cel mediu calculat pentru o circumscripţie electorală uninominală, în această localitate se formează mai multe circumscripţii electorale uninominale. 

(5) Comisia Electorală Centrală va determina numărul, acoperirea demografică şi geografică a circumscripţiilor uninominale peste hotarele ţării. La formarea circumscripţiilor uninominale peste hotare se va ţine cont inclusiv de criteriile prevăzute la art. 291 alin. (3) care se vor aplica corespunzător. Criteriile exacte şi modalitatea de formare a circumscripţiilor electorale peste hotare se aprobă de Comisia Electorală Centrală prin regulament.

(6) Comisia Electorală Centrală va determina numărul, acoperirea demografică şi geografică a circumscripţiilor uninominale pentru localităţile din stânga Nistrului (Transnistria). Criteriile exacte şi modalitatea de formarea circumscripţiilor uninominale pentru localităţile din stânga Nistrului (Transnistria) se aprobă de Comisia Electorală Centrală prin regulament.

(7) Revizuirea hotarelor circumscripţiilor uninominale poate fi efectuată cu cel târziu 180 de zile înaintea alegerilor ordinare.

(8) Lista circumscripţiilor uninominale, cu indicarea numerelor şi a hotarelor, se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Articolul 89. Stabilirea pragului de reprezentare pentru alegerile în circumscripţia naţională

(1) După primirea din toate circumscripţiile electorale a proceselor-verbale ale consiliilor electorale de circumscripţie, în care sunt indicate rezultatele numărării voturilor, Comisia Electorală Centrală totalizează numărul de voturi valabil exprimate, obţinut de fiecare partid, de altă organizaţie social-politică, de fiecare bloc electoral, pentru a stabili dacă aceştia au atins pragul minim de reprezentare.

(2) Pragul minim de reprezentare constituie următoarele proporţii din voturile valabil exprimate în ansamblu pe ţară:

a) pentru un partid, o organizaţie social-politică - 6 la sută;

b) pentru un bloc electoral format din 2 partide şi/sau organizaţii social-politice - 9 la sută;

c) pentru un bloc electoral format din 3 şi mai multe partide şi/sau organizaţii social-politice - 11 la sută;

(3) Partidele, alte organizaţii social-politice, blocurile electorale, care au întrunit un număr mai mic de voturi decât cel specificat la alin. (2) se exclud, prin hotărâre a Comisiei Electorale Centrale, din procesul de atribuire a mandatelor.

Articolul 91. Alegerea deputatului în Parlament în circumscripţia uninominală

(1) Candidatul pentru funcţia de deputat în Parlament în circumscripţia uninominală se consideră ales dacă a obţinut cel mai mare număr de voturi, din numărul voturilor valabil exprimate.

(2) Dacă mai mulţi candidaţi au acumulat un număr egal de voturi, consiliul electoral de circumscripţie stabileşte învingătorul prin tragere la sorţi, consemnând faptul respectiv într-un proces-verbal.

Art. III. - Dispoziţii finale şi tranzitorii

[...]

(3) Comisia Electorală Centrală, în termen de 6 luni, va constitui circumscripţiile uninominale permanente şi va întreprinde măsurile necesare pentru pregătirea următoarelor alegeri parlamentare, asigurând informarea funcţionarilor electorali, a alegătorilor şi a altor subiecţi vizaţi privind noile reglementări ale legislaţiei electorale." 

 

10. Prevederile relevante ale Constituţiei (republicată în M.O., 2017, nr.155-161, art.261) sunt următoarele:


Articolul 1

Statul Republica Moldova

„(1) Republica Moldova este un stat suveran şi independent, unitar şi indivizibil.

(2) Forma de guvernământ a statului este republica.

(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate."


Articolul 2

Suveranitatea şi puterea de stat

„(1) Suveranitatea naţională aparţine poporului Republicii Moldova, care o exercită în mod direct şi prin organele sale reprezentative, în formele stabilite de Constituţie.

(2) Nici o persoană particulară, nici o parte din popor, nici un grup social, nici un partid politic sau o altă formaţiune obştească nu poate exercita puterea de stat în nume propriu. Uzurparea puterii de stat constituie cea mai gravă crimă împotriva poporului."

Articolul 4

Drepturile şi libertăţile omului

„(1) Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile omului se interpretează şi se aplică în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care Republica Moldova este parte.

(2) Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Republica Moldova este parte şi legile ei interne, prioritate au reglementările internaţionale."

Articolul 5

Democraţia şi pluralismul politic

„(1) Democraţia în Republica Moldova se exercită în condiţiile pluralismului politic, care este incompatibil cu dictatura şi cu totalitarismul.

(2) Nici o ideologie nu poate fi instituită ca ideologie oficială a statului."

Articolul 6

Separaţia şi colaborarea puterilor

„În Republica Moldova puterea legislativă, executivă şi judecătorească sunt separate şi colaborează în exercitarea prerogativelor ce le revin, potrivit prevederilor Constituţiei."

Articolul 7

Constituţia, Lege Supremă

„Constituţia Republicii Moldova este Legea ei Supremă. Nici o lege şi nici un alt act juridic care contravine prevederilor Constituţiei nu are putere juridică."

Articolul 16

Egalitatea

„(1) Respectarea şi ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului.

(2) Toţi cetăţenii Republicii Moldova sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială."

Articolul 38

Dreptul de vot şi dreptul de a fi ales

„(1) Voinţa poporului constituie baza puterii de stat. Această voinţă se exprimă prin alegeri libere, care au loc în mod periodic prin sufragiu universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.

(2) Cetăţenii Republicii Moldova au drept de vot de la vârsta de 18 ani, împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv, excepţie făcând cei puşi sub interdicţie în modul stabilit de lege.

(3) Dreptul de a fi aleşi le este garantat cetăţenilor Republicii Moldova cu drept de vot, în condiţiile legii."

Articolul 39

Dreptul la administrare

„(1) Cetăţenii Republicii Moldova au dreptul de a participa la administrarea treburilor publice nemijlocit, precum şi prin reprezentanţii lor.

(2) Oricărui cetăţean i se asigură, potrivit legii, accesul la o funcţie publică."


Articolul 60

Parlamentul, organ reprezentativ suprem şi legislativ

„(1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova şi unica autoritate legislativă a statului.

(2) Parlamentul este compus din 101 deputaţi."


Articolul 72

Categorii de legi

„[...]

(3) Prin lege organică se reglementează:

a) sistemul electoral;

[...]"

Articolul 110

Organizarea administrativ-teritorială

„[...]

(2) Localităţilor din stânga Nistrului le pot fi atribuite forme şi condiţii speciale de autonomie în conformitate cu statutul special adoptat prin lege organică.

[...]"

Articolul 111

Unitatea teritorială autonomă Găgăuzia

„(1) Găgăuzia este o unitate teritorială autonomă cu un statut special care, fiind o formă de autodeterminare a găgăuzilor, este parte integrantă şi inalienabilă a Republicii Moldova şi soluţionează de sine stătător, în limitele competenţei sale, potrivit prevederilor Constituţiei Republicii Moldova, în interesul întregii populaţii, problemele cu caracter politic, economic şi cultural.

[...]"

2.         Prevederile relevante ale Codului electoral al Republicii Moldova nr.1381-XIII din 21 noiembrie 1997 (republicat în M.O., 2016, nr.277-287, art.585) sunt următoarele:

Articolul 86

Stabilirea pragului de reprezentare

„[...]

(2) Pragul minim de reprezentare constituie următoarele proporţii din voturile valabil exprimate în ansamblu pe ţară:

a) pentru un partid, o organizaţie social-politică - 6 la sută;

b) pentru un bloc electoral format din 2 partide şi/sau organizaţii social-politice - 9 la sută;

c) pentru un bloc electoral format din 3 şi mai multe partide şi/sau organizaţii social-politice - 11 la sută;

d) pentru un candidat independent - 2 la sută.

[...]"


3.        Prevederile relevante ale Regulamentului Parlamentului, adoptat prin Legea nr. 797-XIII din 2 aprilie 1996 (M.O., 2007, nr. 50, art. 237), sunt următoarele:


Articolul 71

Adoptarea actului legislativ în lectura finală

 „[...]

(4) Adoptarea actului legislativ în lectura finală exprimă intenţia şi acordul autorităţii legislative de a se aplica actul anume în redacţia prezentată, pornindu-se de la sensul şi logica internă a prevederilor respective."


4. Prevederile relevante ale Legii nr. 780-XV din 27 decembrie 2001 privind actele legislative (M.O., 2002, nr. 36-38, art. 210) sunt următoarele:

Articolul 54

Numărul şi data actului legislativ

„(1) După adoptare, actului legislativ i se atribuie un număr, care devine numărul lui oficial şi care ulterior este citat împreună cu acesta.

[...]

(4) Data actului legislativ este data adoptării lui." 

 

1.    Se declară inadmisibilă sesizarea deputaţilor în Parlament Artur Gutium și Vladimir Cernat privind:

-  interpretarea articolelor 2, 38, 39, 60, 72 alin.(3) lit.a), 110 alin.(2) şi 111 alin.(1) din Constituţie;

-  controlul constituționalității articolului 86 alin.(2) din Codul electoral al Republicii Moldova nr.1381-XIII din 21 noiembrie 1997.

-  controlul constituționalității proiectului de lege pentru modificarea Codului electoral, adoptat de Parlament în primă lectură la 5 mai 2017.

Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

20. Examinând admisibilitatea sesizării, Curtea reţine următoarele.

21. Articolele 25 lit.g) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi 38 alin.(1) lit.g) din Codul jurisdicţiei constituţionale abilitează deputatul în Parlament cu dreptul de a sesiza Curtea Constituţională.

22. Curtea menționează că obiectul sesizării îl constituie: 1)  interpretarea articolelor 2, 38, 39, 60, 72 alin.(3) lit.a), 110 alin.(2) şi 111 alin.(1) din Constituţie; controlul constituționalității articolului 86 alin.(2) din Codul electoral; 3) controlul constituționalității unor prevederi din proiectul de lege nr.60 din 14 martie 2017 [comasat cu proiectul de lege nr.123 din 19 aprilie 2017], adoptat de Parlament în primă lectură la 5 mai 2017.

23. În continuare, Curtea își va expune separat opinia asupra fiecărui subiect abordat în sesizare, după cum urmează.

 Cu referire la interpretarea articolelor 2, 38, 39, 60, 72 alin.(3) lit.a), 110 alin.(2) şi 111 alin.(1) din Constituţie 

24. Articolul 135 alin.(1) lit.b) din Constituţie, articolul 4 alin.(1) lit.b) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi articolul 4 alin.(1) lit.b) din Codul jurisdicţiei constituţionale abilitează instanţa de jurisdicţie constituţională cu atribuţia de interpretare a Constituţiei. 

25. În mai multe hotărâri ale sale, Curtea a reţinut că prerogativa cu care a fost învestită prin articolul 135 alin.(1) lit.b) din Constituţie presupune stabilirea sensului autentic şi deplin al normelor constituţionale, care poate fi realizată prin interpretarea textuală sau funcţională, în măsura în care poate fi dedusă din textul Constituţiei, ţinând cont de caracterul generic al normei, situaţiile concrete pe care legiuitorul constituant nu avea cum să le prevadă la momentul elaborării normei, reglementările ulterioare, situaţiile complexe în care norma trebuie aplicată etc.

26. Interpretarea dată dispoziţiilor constituţionale comportă caracter oficial şi obligatoriu pentru toţi subiecţii raporturilor juridice. Hotărârea prin care se interpretează un text constituţional are putere de lege şi este obligatorie, prin considerentele pe care se sprijină, pentru toate organele constituţionale ale Republicii Moldova. Aceasta se aplică direct, fără nici o altă condiţie de formă.

27.     Scopul oricărei interpretări a normelor constituţionale este de a asigura unitatea şi înţelegerea corectă a conţinutului şi sensului lor autentic, de a soluţiona divergenţele juridice şi politice apărute în legătură cu perceperea şi aprecierea normelor Legii Supreme.

28.     În același timp, conţinutul normelor constituţionale este cel definit implicit în jurisprudenţa instanţei de jurisdicţie constituţională, care are un caracter de reglementare şi constituie izvor de drept prin efectele sale (HCC nr.33 din 10 octombrie 2013, §46).

29.     În speță, Curtea constată că autorii sesizării solicită interpretarea articolelor 2, 38, 39, 60, 72 alin.(3) lit.a), 110 alin.(2) şi 111 alin.(1) din Constituţie în vederea explicării limitei competenței Parlamentului de a reglementa un anumit tip de sistem electoral.

30.     Curtea menționează că sensul prevederilor constituționale a căror interpretare se solicită a fost elucidat în jurisprudența Curții Constituționale.

31.     Astfel, Curtea a menționat că, în sensul articolului 2 din Constituţie, o democraţie veritabilă poate fi constituită numai de către popor, prin exercitarea suveranităţii naţionale în mod direct ori prin intermediul reprezentanţilor săi, aleşi în cadrul unui scrutin democratic (HCC nr.15 din 27 mai 2014, §46).

32.     Dispozițiile constituționale ale articolului 2 urmează a fi corelate cu prevederile articolului 38 din Legea Supremă, potrivit căruia voința poporului constituie baza puterii de stat, aceasta exprimându-se prin alegeri libere, care au loc în mod periodic, prin sufragiu universal, egal, direct, secret și liber exprimat.

33.     Curtea menționează că realizarea în practică a dreptului de vot are loc prin intermediul alegerilor. În acest sens, Curtea, prin Hotărârea nr. 15 din 27 mai 1998, a reținut următoarele:

„[A]legerile constituie nu numai un mijloc de exercitare de către cetăţeni a drepturilor lor politice, consacrate de Constituţie, ci şi un mijloc de dotare a instituţiilor unui stat democratic cu o capacitate coerentă de expresie, pentru a face posibilă organizarea unor centre de decizie politică, eficiente şi în măsură să imprime activităţii de stat o orientare general nefragmentată."

34.     Potrivit articolului 72 alin. (3) lit. a) din Constituție, Parlamentul, prin lege organică, urmează să reglementeze sistemul electoral. Astfel, în sensul în care, potrivit normei constituționale, de competența Parlamentului ține reglementarea prin lege organică a sistemului electoral, Curtea Constituţională, prin Hotărârea nr. 15 din 27 mai 1998, a subliniat că:

 „Parlamentul este unicul organ în măsură să adopte orice tip de scrutin sau modalitate de atribuire a mandatelor de deputat. Astfel, rămâne la discreţia organului legislativ să decidă care sistem electoral să fie aplicat: majoritar, proporţional sau mixt [...]. Opţiunea pentru o variantă sau alta şi consfinţirea ei în legea electorală depinde de situaţia social-politică din ţară, de nivelul de dezvoltare a sistemului politic din societate. 

[...] statul aplică legal un anumit tip de scrutin pornind de la nivelul dezvoltării sistemului politic al societăţii, de la problemele pe care şi le propune pentru soluţionare şi de la alte circumstanţe. Aceasta este o chestiune de oportunitate politică."

35.     În același timp, în jurisprudența sa Curtea a subliniat că, deși Parlamentul are dreptul constituțional de a reglementa prin lege organică sistemul electoral, acesta nu poate excede spiritului și literei Constituției (HCC nr.15 din 27 mai 2014, §52).

36.     În acest context, Curtea reiterează că adoptarea sau modificarea sistemului electoral este dreptul suveran al statului și al organului său reprezentativ - Parlamentul Republicii Moldova. Toate aspectele ce țin de procesul electoral sunt reglementate prin lege organică, care, bazându-se pe criteriile de accesibilitate, claritate și previzibilitate, stabilește regulile după care se desfășoară scrutinele electorale. Parlamentul, la adoptarea Codului electoral și a oricărei legi organice de modificare sau completare a acestuia, urmează să acționeze în conformitate cu un șir de principii constituționale, cum ar fi: statul de drept, suveranitatea națională, dreptul la vot, egalitatea, libertatea opiniei și a exprimării, dreptul la informație, libertatea întrunirilor etc.

37.     Principiul suveranității naționale obligă autoritățile naționale să excludă orice ingerință din afara țării, precum inter alia finanțarea din străinătate (a se vedea DCC nr. 61 din 6 septembrie 2016). La fel, Curtea reaminteşte că, în Decizia nr.11 din 18 noiembrie 2014 de inadmisibilitate a sesizării pentru controlul constituţionalităţii Hotărârii Guvernului nr.872 din 20 octombrie 2014 cu privire la organizarea secţiilor de votare din străinătate, Curtea a statuat că stabilirea numărului secţiilor de votare în străinătate este o problemă care ţine de atribuţia autorităţilor competente în organizarea alegerilor, acestea fiind mai bine plasate pentru aprecierea posibilităţilor şi necesităţilor practice de organizare a votului în străinătate.

38.     În aceeași ordine de idei, Curtea reiterează că, la organizarea votării în străinătate, criteriile referitoare la stabilirea numărului și listelor de alegători, numărului secțiilor de votare sau a hotarelor circumscripțiilor electorale peste hotare și distribuirea lor geografică trebuie să fie clare, previzibile și verificabile de către autoritățile naționale (a se vedea HCC nr. 34 din 13 decembrie 2016).

39.     În mod similar, opțiunea pentru unul sau două tururi de scrutin sau eventuala stabilire a unor cote de reprezentare pentru teritoriile cu statut special sau pentru votarea peste hotarele țării, constituie o chestiune de oportunitate politică, care ține de discreția organului legislativ, ținând cont de standardele democratice și de reflectarea cât mai fidelă a opțiunii alegătorului.

40.     Totodată, analizând întrebările formulate de autorii sesizării, Curtea constată că, în esență, acestea au o abordare generală și vizează aspecte de oportunitate care nu pot fi soluționate prin raportare la normele constituționale.

41.     Așa fiind, Curtea reține că articolele 2, 38, 39, 60, 72 alin.(3) lit.a), 110 alin.(2) şi 111 alin.(1) din Constituţie nu necesită interpretare sub aspectul abordat de autorii sesizării.

 Cu referire la controlul constituționalității articolului 86 alin.(2) din Codul electoral 

42.     Curtea reține că potrivit articolului 86 alin. (2) din Codul electoral:

„(2) Pragul minim de reprezentare constituie următoarele proporţii din voturile valabil exprimate în ansamblu pe ţară:

a) pentru un partid, o organizaţie social-politică - 6 la sută;

b) pentru un bloc electoral format din 2 partide şi/sau organizaţii social-politice - 9 la sută;

c) pentru un bloc electoral format din 3 şi mai multe partide şi/sau organizaţii social-politice - 11 la sută;

d) pentru un candidat independent - 2 la sută."

43.     Analizând prevederile contestate, Curtea constată că în materia stabilirii pragului de reprezentare, instanța de contencios constituțional s-a pronunțat în mod repetat în jurisprudența sa.

44.     Astfel, în Hotărârea nr. 15 din 27 mai 1998, Curtea a subliniat că alegerile constituie nu numai un mijloc de exercitare de către cetățeni a drepturilor lor politice, consacrate de Constituție, ci și un mijloc de dotare a instituțiilor unui stat democratic cu o capacitate coerentă de expresie, pentru a face posibilă organizarea unor centre de decizie politică, eficiente și în măsură să imprime activității de stat o orientare general nefragmentată.

45.     În aceeași hotărâre, Curtea a statuat că pragul electoral este axat în principiu pe ideea că la  guvernare trebuie  să aibă acces partidele politice care se bucură de o anumită credibilitate în masa electoratului sau pe ideea maturităţii politice şi civice a candidaţilor, precum şi pe alte considerente ce ţin de contextul socio-politic concret.

46.     Prin urmare, Curtea a reținut că aplicarea sistemului electoral proporțional cu pragul de 4%, inclusiv pentru candidații independenți, prin sine nu contravine Constituției.

47.     Totodată, Curtea a subliniat că pragul electoral de 4%, stabilit pentru candidații independenți, nu îngrădește dreptul constituțional al cetățeanului de a solicita funcții politice sau publice cu titlu individual și nu încalcă principiul egalității votului exprimat.

48.     În Hotărârea nr.35 din 10 octombrie 2000 Curtea a subliniat că aplicarea sistemului electoral proporțional cu pragul de 6% din numărul de voturi valabil exprimate în ansamblu pe țară pentru partide, alte organizații social-politice și blocuri electorale și 3% din voturile valabil exprimate în ansamblu pe țară pentru candidații independenți nu contravine Constituției.

49.     Prin raportare la jurisprudenţa sa anterioară, în Decizia nr.4 din 14 mai 2013, Curtea a respins sesizarea privind controlul constituţionalităţii Legii nr.108 din 3 mai 2013 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, care viza şi Codul electoral, subliniind că:

„Parlamentul are libertatea de a decide asupra pragului electoral, modalităţii de atribuire a mandatului de deputat, cotelor de participare a cetăţenilor la orice tip de scrutin, condiţiilor de valabilitate a rezultatelor acestuia." 

50.     De asemenea, bazându-se pe aceleași raționamente, prin Decizia nr. 8 din 5 iunie 2014, Curtea a declarat inadmisibilă și sesizarea privind controlul constituţionalităţii articolului 86 alin.(2) lit.d) din Codul electoral, care stabilește pragul minim de reprezentare pentru un candidat independent (2 la sută).

51.     În asemenea condiții, Curtea reține că soluția și considerentele din jurisprudența sa anterioară își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.


Cu referire la controlul constituționalității unor prevederi din proiectul de lege nr.60 din 14 martie 2017 [comasat cu proiectul de lege nr.123 din 19 aprilie 2017], adoptat de Parlament în primă lectură la 5 mai 2017 

52.     Curtea reține că, potrivit articolului 135 alin. (1) lit. a) din Constituţie, Curtea Constituţională exercită, la sesizare, controlul constituţionalităţii legilor.

53.      Dat fiind faptul că norma constituţională enunţată, având un caracter general, nu specifică la ce etapă legile sunt supuse controlului constituţionalităţii, până sau după intrarea lor în vigoare, în Hotărârea nr.9 din 14 februarie 2014 pentru interpretarea articolului 135 alin. (1) lit. a) din Constituţie, Curtea a reținut:

„[...] controlul constituţionalităţii legilor cuprinde legile adoptate de Parlament, atât după, cât şi înainte de publicarea în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, la sesizarea Preşedintelui Republicii Moldova şi a celorlalţi subiecţi cu drept de sesizare."

54.     În Hotărârea enunțată Curtea a reţinut că din conţinutul normelor constituţionale rezultă cu claritate că, în momentul trimiterii spre promulgare Preşedintelui, actul adoptat de Parlament are deja statutul de „lege", chiar dacă încă nu a intrat în vigoare, și nu de „proiect de lege".

55.     Curtea menționează că Regulamentul Parlamentului operează cu termenul de „proiect de lege" în privinţa actelor aflate în procedură parlamentară până la momentul adoptării în lectură finală (articolele 47-71) şi cu termenul de „lege" - în privinţa actelor adoptate în lectură finală.

56.     Faptul că anume adoptarea actului legislativ în lectură finală este etapa definitorie a constituirii unui act ca lege este reflectat în articolul 71 alin.(4) din Regulamentul Parlamentului, care prevede că, adoptarea actului legislativ în lectura finală exprimă intenţia şi acordul autorităţii legislative de a se aplica actul anume în redacţia prezentată, pornindu-se de la sensul şi logica internă a prevederilor respective.

57.     În aceeaşi ordine de idei, în corespundere cu articolul 54 alin.(1), (3) și (4) din Legea nr.780-XV din 27 decembrie 2001 privind actele legislative, după adoptare, actului legislativ i se atribuie un număr, care devine numărul lui oficial şi care ulterior este citat împreună cu acesta. În cazul în care actul legislativ cu număr oficial nu a intrat în vigoare, actul păstrează acest număr, care nu poate fi atribuit în acelaşi an calendaristic unui alt act legislativ. Data actului legislativ este data adoptării lui.

58.     În speță, Curtea constată că autorii sesizării au solicitat instanței de contencios constituțional exercitarea controlului constituționalității unor prevederi din proiectul de lege nr.60 din 14 martie 2017 [comasat cu proiectul de lege nr.123 din 19 aprilie 2017], adoptat de Parlament doar în prima lectură la 5 mai 2017.

59.     În acest sens, Curtea subliniază că prevederile contestate nu au fost adoptate de legislativ în lectură finală, în consecință, neavând statut de lege, nu pot fi supuse controlului constituționalității.

60. Sintetizând cele reliefate supra, Curtea conchide că sesizarea nu întrunește condițiile de admisibilitate  şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Tel.: +373 22 25-37-08
Fax.: +373 22 25-37-46
Total vizitatori: 3495317  //   Vizitatori ieri: 2809  //   azi: 1415  //   Online: 5


Acces rapid